La invitația Conservation Carpathia, mai mulți aleși musceleni, între care primarii Marian Toader, de la Lerești, Paul Ion Marin, de la Stoenești, Nicolae Tarbă, de la Bughea de Sus, Mugurel Minciună, de la Cetățeni, viceprimarul Marius Manea, de la Valea Mare Pravăț, consilierul local Gabriel Idor, de la Rucăr, au participat marți, 22 septembrie 2026, la o întâlnire, la Băile Tușnad, pe o temă care „arde” și în zona noastră: urșii. Băile Tușnad, cel mai mic oraș din România, ca număr de locuitori, comparabil cu satul Voinești, vorba primarului de la Lerești, a ajuns în punctul de a tempera plimbarea sălbăticiunilor pe străzile stațiunii balneoclimaterice. Unele scene cu urși ademeniți să cotrobăie prin pubele erau declanșate chiar de turiștii care voiau să-i fotografieze de la balcoanele hotelurilor și pensiunilor. Modelul de la Băile Tușnad nu poate fi preluat „copy-paste” în Muscel, întrucât aici urșii sunt atrași de animalele din bătătură, de livezi, de stupi și nu pot fi îndepărtați la fel ca la oraș, unde dispariția tomberoanelor din zonele în care se învățaseră să colinde, de exemplu, i-a lăsat fără imboldul ieșirii din pădure. Totuși, primarii musceleni au plecat de la consfătuire cu câteva idei care pot fi aplicate în comunele pe care le conduc. Ce măsuri ar putea funcționa și în zona noastră ne-au explicat primarii de la Lerești și Stoenești, pe care i-am contactat pentru a dezvolta subiectul.
- La Tușnad, turiștii lăsau intenționat mâncare la tomberon, ca să filmeze ursul de la balcon
În vizita de la Băile Tușnad au fost 23 de participanți din județul Argeș. „Primari și reprezentanți ai administrațiilor locale, membri ai consiliilor comunitare consultative și cadre ale Jandarmeriei Argeș s-au întâlnit cu primarul orașului Băile Tușnad, Butyka Zsolt, și cu echipa Asociației Cutia de Proiecte – Project Bag, implicate în inițiativa TușnadEcoBear. Discuțiile s-au concentrat pe măsurile de prevenție aplicate cu succes la nivel local, pe colaborarea eficientă dintre autorități, specialiști și comunitate, precum și pe soluții adaptabile pentru zonele din Argeș.”, este comunicarea celor de la Conservation Carpathia, care a declanșat interesul nostru de a afla concret ce s-a discutat la întrunirea reprezentanților U.A.T.-urilor de pe raza fondului de vânătoare gestionat de Fundația Conservation Carpathia: Lerești, Bughea de Sus, Valea Mare, Dragoslavele, Rucăr, Stoenești și Cetățeni.
Potrivit primarului Marian Toader, de la Lerești, care a mers la dezbatere însoțit de șeful S.V.S.U. și directorul școlii, „a fost o întâlnire organizată de Carpathia, ca să vedem cum au reușit cei de la Tușnad să stopeze cât de cât conflictul între urs și om. Primarul de acolo ne-a explicat că, de când a preluat funcția, urșii constituiau o mare problemă într-o localitate cât Voineștiul. Are trei kilometri dintr-un capăt în celălalt și o mie și ceva de locuitori (n.r. sub 1.400). Întrucât nu mai veneau turiștii de frica urșilor, s-au mobilizat cu toții, Consiliul Local, cetățeni, voluntari. Au început să monitorizeze și au adus de la Universitatea „Babeș-Bolyai” biologi ca să evalueze de ce sunt atâția urși în zonă. Și au constatat factorii care îi ispitesc: coșurile de gunoi, hrana aruncată la întâmplare de la restaurante, de la pensiuni, căci la ei veneau mult la tomberoane. Plus că turistul lăsa mâncarea jos și se urca la balconul hotelului ca să îl filmeze și fotografieze. S-au mobilizat, în așa fel încât, practic, ei și-au salvat existența, ca oraș și ca afaceri în turism.”, a povestit primarul Marian Toader ce se întâmpla la Tușnad înainte de a trece la măsuri.
Măsuri care, așa cum am precizat mai înainte, nu pot fi aplicate în mediul rural decât într-un procent redus, căci ceea ce funcționează la oraș nu funcționează și la țară. La oraș, urșii hălăduiesc la ghene, știind că găsesc mâncare, în timp ce la țară dau târcoale grajdurilor, cotețelor, grădinilor, stupinelor etc.
- Primarul de la Lerești, participant la întâlnire: „Au tăiat pomii roditori de pe domeniul public, ca să nu mai vină la fructe”
„Fiecare U.A.T. are specificul lui. Dar sunt lucruri bune care se pot aplica și la noi, în colaborare cu Carpathia. La Tușnad, au identificat ce-i atrage, au montat garduri electrice și au început să nu mai arunce gunoi. Și s-au constituit echipe de intervenție, ca să nu se mai sune la 112.”, a continuat primarul de la Lerești. Membrii acestor echipe se anunțau când era sesizată prezența ursului în diferite zone ale orașului și interveneau rapid. Treptat, prin eliminarea a ceea ce atrăgea ursul în oraș, au cam scăpat de hoinăreala lui la orice oră. „Plus că au avut și relocări, și extracții. Au tăiat pomii roditori de pe domeniul public, ca să nu mai vină la fructe… aveau meri, peri, peri, pruni pe domeniul public. Oamenii au înțeles că dacă nu-și adună fructele, ca să facă ceva cu ele sau să le arunce undeva organizat, vine ursul, căci sunt fructele neculese. Or, la noi, în fiecare U.A.T., sunt grădini neîngrijite, nu mai sunt proprietarii aici, ca să le îngrijească. Ei, acum, vin la fructe. Dimineața, mă sună la Primărie: a venit ursul azi-noapte și mi-a rupt pomii.”, a adăugat edilul lereștean.
Carpathia intenționează un proiect în comun, concentrat pe ținerea la distanță a urșilor de intravilan, cu aplicare în tot teritoriul administrat. Altfel, limitat la câte o localitate, n-ar avea efect. „Buba” rămâne legislația, „frâna” dorinței primarilor de a-și proteja comunitățile de pagubele făcute de urși. „Vă dați seama cât s-au înmulțit în 10-11 ani! Gândiți-vă ce va fi peste trei-patru ani! În sat sunt trei-patru ursoaice, care au câte trei-patru pui. Și aceia, peste doi, trei, patru ani… Acum avem atacuri produse de pui de acum doi-trei ani, care își caută hrana. Plus că au devenit urși habituați, cum le spune ordonanța de urgență. Nu mai au genetic instinctul să se ducă în pădure să-și caute hrana.”, a mai precizat acesta.
Excluzând zona Voina, în intravilanul comunei, Voinești, Lerești, Pojorâta, sunt cel puțin patru-cinci urși. Posibil, și mai mulți, căci ursul nu stă locului, umblă și la Valea Mare, și la Bughea.
- Primarul de la Stoenești: „Ei au făcut un sistem de pubele, în care doar poți să bagi gunoiul și nu mai poți să-l scoți”
La schimbul de experiență cu Primăria Orașului Băile Tușnad a fost părtaș și primarul de la Stoenești, Paul Ion Marin. „Localitatea era frecventată de urși mai rău decât la noi. „Ursul în pădure, omul în comunitate”, cam asta a fost tema. Primarul de acolo ne-a expus câteva lucruri, pe care și eu, astăzi (n.r. joi, 24 septembrie 2026), la ședința de Consiliu, vreau să le prezint consilierilor mei, să adoptăm ceva din ceea ce a folosit el acolo. El așa spune, că a dat rezultate. Eu am ridicat problema densității urșilor în zonele noastre. Câți urși sunt, față de cum erau? Dacă sunt atât de mulți, hai să mai scoatem din ei! Ei au inventariat trei categorii de urși: urs furnicar, urs care mănâncă iarbă și urs care vine la containerele cu gunoaie și la animale. La Tușnad, animalele sunt mai puține, sunt mai multe case de vacanță. Am văzut și am rămas surprins că și locuințele cetățenilor din zonă sunt împrejmuite cu sistem electric de respingere a animalelor. Am rămas surprins… la noi s-a urcat ursul până la etajul 1, au spus. Ei au făcut un sistem de pubele, în care doar poți să bagi gunoiul și nu mai poți să-l scoți. Acesta e un lucru bun pe care l-au făcut.”, relata primarul de la Stoenești.
Paul Marin a confirmat episoadele de amuzament ale turiștilor, care, din inconștiență, puneau intenționat mâncare la pubela de gunoi și așteptau la balcon venirea urșilor, ca să aibă ce filma. Astfel, au contribuit la permanentizarea unui obicei, pe care autoritățile de la Tușnad l-au interzis. În prezent, inclusiv din zonele de agrement, de picnic, de grătare, au fost ridicate coșurile de gunoi. Mai mult, „au o echipă de voluntari, care merg și le cer vizitatorilor ca toate resturile, inclusiv punga de la mâncare, să fie băgată într-o sacoșă, care, în niciun caz, să nu fie lăsată locului, pentru că așa atrag animalele. Aceasta ar fi o soluție bună: la locurile de agrement, unde merg să facă grătare, să nu lase nimic după ce termină. Resturile să le bage în pungă, s-o pună în portbagaj și să o ducă unde trebuie.”, a mai afirmat acesta.
- „Ei au organizat acest lucru în ideea de a ne face pe noi să înțelegem că și ursul poate fi educat”
La Stoenești, la fel ca în celelalte localități reprezentate la întâlnire, jivinele atacă animalele din bătăturile localnicilor. „Aici e prăpăd la noi! Mai puțin vin la pubele, căci avem pubele mici, pe care omul le ține în curte și le scoate când strânge gunoiul. Avem și noi zone de agrement și ar trebui să luăm o măsură acolo, ca să nu mai lase gunoaie și să se mai întâmple alte lucruri. Încă un lucru interesant, care se discută inclusiv la nivelul Ministerului Mediului. Ei dădeau un exemplu, care este valabil și la noi. Cineva a văzut un urs într-o pădure sau pe un drum și imediat sună la 112. Se constituie echipa, se deplasează Poliția, Jandarmii, medicii veterinari, Primăria, o grămadă de instituții ale statului, dar se deplasează degeaba, căci ursul nu stă să-l vedem noi. Să se sune la 112 doar atunci când ursul a făcut pagube. Pentru că atunci se încheie procesul-verbal, ca document la despăgubire. În acest sens, primarul de acolo a înființat o comisie de voluntari și pe fiecare cătun a pus responsabil câte un consilier. Cine a văzut un urs într-o zonă în care nu a făcut pagube anunță consilierul, care stabilește că, dacă e mai grav, anunță primarul. Și se constituie o comisie voluntară la nivel local. Ca să nu mai intervenim la 112, care pleacă de la alte probleme mult mai grave, ca să vină aici și să nu vadă nimic. Doar să întocmim o hârtie și atât.”, ne-a povestit primarul Marin alte măsuri constructive găsite și aplicate de omologul de la Tușnad.
Și la Stoenești dă de furcă o ursoaică cu trei pui, situație în care se emite greu autorizația de extracție. „Au eliminat soluția de tranchilizare și de relocare în alte zone. Îl ia de la mine și-l duce altuia. Dacă avem un număr mare, hai să mai eliminăm din ei! Pe care îi eliminăm? Pe cei despre care știți că frecventează pubelele sau curțile cu animale și care au omorât oi sau vaci. Vânătorii știu care vin, căci și sunt urși care nu coboară. Dar cei care s-au învățat cu comunitatea, cu locuitorii, cu animalele din zonă, vin mereu și aceștia trebuie eliminați. Acest lucru l-am spus: pe aceștia hai să-i scoatem! Ei au organizat acest lucru în ideea de a ne face pe noi să înțelegem că și ursul poate fi educat, pentru a-l duce în pădure. Și omul trebuie să contribuie la educația ursului” nemailăsându-i gunoiul la discreție și statornicindu-l astfel între case.
Magda BĂNCESCU
Sursa fotografiilor de la întâlnirea care a avut loc în orașul Băile Tușnad: Conservation Carpathia