După aproape doi ani de lucru la clădirea Căminul Cultural Rucăr, opoziţia politică a actualei administraţii s-a trezit că, în bugetul pe 2026, alocarea financiară prevăzută pentru susţinerea acestei investiţii multianuale este cam mare. Obiectivul în lucru, a cărui structură s-a conturat în teren, fiind şi acoperit, beneficiază de 2 milioane de lei în acest an. Nu e mult dacă ne raportăm la preţul cu care firmele asociate Ro Construct Center SRL, din Piteşti, şi Vectrum Solution SRL, din Valea Mare Podgoria – Ştefăneşti au câştigat contractul pe 25 iulie 2023: 18.332.189,25 lei, la o diferenţă de 3.235.092,22 lei de estimarea proiectantului. Criteriul care a departajat cele cinci oferte depuse la licitaţie l-a constituit preţul cel mai mic. Construcţia cu demisol şi parter, după cum v-am informat la acel moment, a început la un an distanţă de momentul finalizării procedurii de achiziţie a serviciilor executantului, ajungându-se astăzi la stadiul care se observă din imaginea realizată vineri, 15 mai 2026.
- Rucărul îşi permite să aloce 68% din bugetul acestui an pentru dezvoltare
Discuţiile prezentului sună aşa: decât să se „pompeze” 2 milioane de lei în continuarea lucrărilor, mai bine să fie direcţionate, total sau parţial, n-am înţeles exact, la „altele”. Altele nespecificate, doar menţionate sub formula „alte urgenţe”, „alte nevoi”, care sună bine în urechile alegătorilor. Deşi, vorba colegului de partid al primarului, Gabriel Sebastian Cosma, în campania electorală din 2024, când şantierul viitorului Cămin Cultural încă nu se instalase, pliantele cu promisiunile tuturor partidelor începeau cu această investiţie. Acum, când imobilul prinde o formă în teren, ritmul trebuie încetinit, prin diminuarea finanţării din bugetul local, că-i ia cu ameţeli pe viitorii pretendenţi la funcţia de primar la gândul că va fi gata sau aproape gata în 2028, la următoarea tură de alegeri.
Cel căruia îi aparţine păguboasa idee de a se frâna lucrarea, prin reducerea sumei prevăzute acestui an, a fost PSD-istul Viorel Ţîru, provocat de alocuţiunea liberalului Genel Lupu, la şedinţa din 11 mai 2026, care a lăudat capacitatea bugetului de a susţine, în proporţie de aproape 70%, investiţiile, adică dezvoltarea. Raportul este invers la majoritatea administraţiilor, inclusiv la cea câmpulungeană, care de-abia au bani ca să funcţioneze.
Zice aşa Genel Lupu: „În bugetul actual se poate constata că o sumă considerabilă, aproape 68% din buget, reprezintă cheltuieli de dezvoltare. Aici regăsim alocați bani pentru Căminul Cultural – 2 milioane de lei, iluminat public, stații de încărcare, extinderea rețelei de canalizare, extinderea rețelei de alimentare cu apă, construirea remizei de pompieri, dotare cu mobilier. Este un buget care arată că se dorește dezvoltarea localității și nu doar asigurarea unor cheltuieli de funcționare. Să sperăm că bine gestionat și urmărit va conduce la îndeplinirea acestor obiective.”
Moment în care unul dintre opozanţii primarului a încercat, fără succes, să „devieze”, teoretic vorbind, finanţarea de la Căminul Cultural la „altele”, din cauza costurilor ridicate ale construcţiei. Cam târzie discuția legată de costuri, întrucât, odată intrate în horă, şi puterea, şi opoziţia e musai să joace până la final. Într-o logică sănătoasă, finalul trebuie să fie cât mai apropiat dacă permite „punga”, nu să se lălăiască mult şi bine un şantier în centrul comunei, iar evenimentele să fie înghesuite în amfiteatrul şcolii şi sălile mai spaţioase ale pensiunilor.
- Nostalgia rucărenilor după vechiul Cămin Cultural ar fi cauza ridicării edificiului
Nefericit, probabil, din cauza stadiului remarcat de cetăţenii comunei, Viorel Ţîru a pus dorinţa colectivă de clădire a unui nou edificiu cultural pe seama nostalgiei. „Cred că, totuși, la Cămin ne grăbim să alocăm această sumă, pentru că, într-adevăr, s-a făcut bine până acum, s-a acoperit, dar să dăm așa… cele 20 de miliarde de lei vechi… ce-o să facem la anul? De ce nu ne gândim la niște investiții… oricum, n-o să-l terminăm. Ar fi trebuit să ne gândim să luăm alți bani de undeva, cu care să finalizăm acest proiect. Mai bine cu banii ăștia făceam strada Păpușa, strada Râușor, Iazul, că sunt „varză” toate, puteam să le facem de la început. Ne-am gândit care vor fi costurile cu acest cămin?”, a întrebat Ţîru, iar primarul a recunoscut că va fi un bolovan de gâtul Primăriei. „Aveam nevoie de o Casă de Cultură, dar este foarte mare. Gândiți-vă la cheltuielile care vor fi pentru întreținere. Eu zic să nu ne grăbim cu acești bani. Haideți să-i băgăm undeva unde să se vadă!”, a fost pledoaria tardivă a social-democratului, care a greşit momentul jelirii teşcherelei, „sleită” în viitor de cheltuiala cu întreţinerea clădirii.
Pentru străzile enumerate de consilierul PSD se pare că se pregăteşte un proiect al Apelor Române, pentru canalizarea cursului de apă care desparte Râuşor şi Păpuşa. „S-ar putea să aibă loc o investiție majoră care să ne dezvolte totul și, după aceea, să putem să ne apucăm de această treabă. Nu vreau să mă amăgesc că se face până nu văd că se scoate la licitație și începe execuția. Nu prin noi, prin alte fonduri. Cel mai important este dacă se dă drumul unei finanţări, să putem depune un proiect pentru apele pluviale. Până nu preluăm apele pluviale în tot Rucărul, dar, mai ales, pe Păpușa, ca să nu mai vină apa până aici în față… Eu sper ca, în acest an, să avem venituri mai mari din sume proprii.”, este încrezător primarul Ion Pîrnuţă atât în şansa de a spori resursele bugetare, fie din programe nerambursabile, fie din încasările de la cetăţeni şi firme, care plătesc taxe şi impozite dublate.
- „Suntem cam singurii din zonă care nu au un Cămin funcțional”
Tot Genel Lupu a căutat să combată gândirea greşită a colegului, sperăm, conştient că se alege praful de o lucrare stopată. Mai ales că nu sunt motive de a o pune în aşteptare, existând un contract cu desfăşurare multianuală, pe care constructorii şi l-au asumat. A-l opri fără motiv poate genera un litigiu în instanţă, adică alţi bani, altă distracţie.
„Suma de 2 milioane de lei pentru Cămin e o sumă mare, dar Căminul are nevoie de sume mult mai mari. Probabil, ne trebuie cinci ani cu alocări bugetare de 2 milioane de lei. Dar Căminul a așteptat 20 de ani. Și a așteptat și după apă, a așteptat și după asfalt, și după canalizare, și după școli. Cred că a venit și rândul Căminului ca să-i acordăm importanță, pentru că Rucărul are nevoie de un spațiu în care să ne manifestăm nu neapărat cultural. Și pentru întruniri, oficierea unor căsătorii într-un spațiu mai frumos, mai amplu. Nevoile sunt mari, dar hai să alocăm și Căminului importanța lui, pentru că stăm de 20 de ani fără un cămin. Și suntem cam singurii din zonă, ca să nu zic din țară, care nu avem un Cămin funcțional.”, a afirmat Genel Lupu.
Țîru, care o ținea una și bună cu nostalgia după vechiul Cămin Cultural, a lansat altă frământare: care va fi utilitatea lui? Tocmai ce-i vorbise liberalul despre posibilele funcţii ale edificiului.
„Este vorba despre o investiție în curs, eu nu vorbesc despre sumă, care se poate diminua sau mări, dumneavoastră hotărâți. Trebuie prinsă o sumă, pentru că este o investiție în continuare, care e multianuală. Trebuie să o parcurgem în fiecare an până la definitivare.”, i-a lămurit contabilul Primăriei de ce nu poate fi lăsată lucrarea în „aer”, secondat de viceprimarul Zoltan Pavel Băcîrcea: „Nu știu dacă este o soluție bună să renunțăm la continuarea investiției sau să alocăm mai puțini bani. Știm foarte bine ce s-a întâmplat în perioada în care nu s-au alocat bani. S-a degradat. Investițiile de reîncepere a lucrărilor au fost din ce în ce mai mari. Oricum, cu cât amânăm problema, va fi tot o problemă amânată. Din punctul meu de vedere, cred că ar fi mai în regulă să continuăm investiția la valoarea care este. Sunt multe obiective importante care trebuie realizate în comună, dar eu zic că și Căminului trebuie să-i menținem ritmul. Și mai e o problemă și cu executantul: nu poți într-un an să-i dai atât, după aceea îi dai mai puțin. Își face și el niște planuri.”
- Primarul de la Rucăr: „La câte reclamații mi-ați făcut pentru Cămin, ce mai tot veniți cu propuneri?!”
A fost „atacată” şi chestiunea aspectului care, într-adevăr, ar fi păcat să fie un rateu, în dezacord cu specificul locului, mai cu seamă că mai sus de Primărie s-a realizat o investiţie privată a cărei arhitectură constituie un câştig de imagine pentru localitate. În cazul Căminului Cultural se pare că s-a vrut ceva şi a ieşit altceva. Motivul?
„Proiectul nu se putea executa, a precizat primarul Ion Pîrnuţă. Credeți că mie nu mi-ar fi plăcut să fac după soare?! Nu se putea executa! A trebuit să luăm proiectul de la început. La câte reclamații mi-ați făcut pentru Cămin, ce mai tot veniți cu propuneri?! Bun, sunt de acord facem 50 de kilometri de trotuare în tot Rucărul. Hai să vedem! „Am găsit și eu soluția asta ca să aducem bani printr-un proiect!” Și atunci să mă condamnați pe mine! Am ajuns să pun preț pe banii de la Primărie mai tare decât pe banii mei. Nu credeam că o să avem excedent de 4 milioane de lei. M-am bucurat atât de mult, că știam că am cheltuit tot ce se putea cheltui ca să facem ceva. Noi ne certăm pe sărăcie. Vreți să dezvoltăm Rucărul, trebuie să facem proiecte! Cum a spus și Genel, 68% este pe dezvoltare. Am fost unde am fost (n.r. la Soveja) și am văzut ce a făcut administrația acolo. Noi suntem departe. Și stăm aici să dăm sfaturi la toți. Haideți să facem rost de bani și vă las să-i și gestionați! Vă susțin să-i gestionați, nu-i gestionez eu. Dar haideți să aducem bani! Orice ban se cheltuiește tot prin Consiliu, nu se cheltuiește pe sub masă. Când am făcut strategia, toată lumea a văzut numai Cămin. Cu toate că eu consider Căminul o mândrie. Avem după aceea costuri de mentenanță de te rup. Poți să faci în așa fel încât să creezi o sursă de venit și de acolo, să se mențină el pe el. Am demarat cu grupele de canto, dansuri și țesut, ați văzut ce frumoși sunt când urcă pe scenă!”, a replicat Pîrnuţă faţă de părerea opoziţiei care, şi la Rucăr, uneori, lasă impresia că vorbeşte în somn.