La Judecătoria Câmpulung continuă acțiunile parohiilor care nu dețin acte de proprietate asupra locașurilor de cult și pământurilor aferente, pentru recunoașterea, pe calea instanței, a acestui drept, ca efect al stăpânirii îndelungate. Stăpânire care depășește trei decenii, condiție impusă de lege pentru obținerea hotărârilor judecătorești care stau la baza emiterii titlurilor de proprietate. Procesele, mai lungi ori mai scurte, s-au încheiat, în majoritatea situațiilor, favorabil parohilor mandatați de comunitățile religioase cărora le slujesc să le poarte interesele înaintea magistraților. Speța pe care o vom prezenta în continuare diferă de restul litigiilor pur formale, în care administrațiile publice locale – primăriile, pe înțelesul tuturor – acceptă postura de pârâte, pentru a fi de ajutor parohiilor lipsite de documente pentru imobilele deținute. La Rucăr, preotul Ion Sebastian Arsulescu a câștigat procesul pe fond, însă verdictul proaspăt, din luna ianuarie a acestui an, a fost atacat cu apel de autoritățile locale.
- Instanța i-a dat câştig de cauză preotului paroh al Bisericii Rucăr de jos, însă Primăria, nemulțumită de verdict, a reacționat imediat
Acțiunea Parohiei Rucăr de Jos, din partea căreia a înaintat cererea adresată instanței preotul Ion Sebastian Arsulescu, a fost înregistrată pe 4 aprilie 2023. După cum prevede procedura în astfel de cazuri, cârmuitorii așezămintelor de cult creștin cheamă în judecată unitățile administrativ-teritoriale, care, în majoritatea cazurilor, au susținut demersul preoților fără ripostă. Și este normal să fie așa, fiind vorba despre recunoașterea dreptului de proprietate al parohiilor asupra bisericilor și terenurilor pe care au fost edificate. Și pe care le administrează și întrețin de secole, generație după generație. La Câmpulung, însăși Primăria Câmpulung a impulsionat Parohia Catolică să inițieze un astfel de proces, pentru a devenit proprietară cu acte în regulă asupra complexului de clădiri și a terenului din capătul Bulevardului ”Pardon”. Statut în lipsa căruia administratorii Bisericii Catolice n-ar putea obține fondurile necesare renovării ”Bărăției”.
Revenind la inițiativa Parohiei Rucăr de Jos axată pe același deziderat, procesul a început în vara anului 2024 și a constat în șapte înfățișări la instanță. A fost nevoie și de întocmirea unei expertize în specialitatea topografie și cadastru, care să lămurească mai multe aspecte: ”identificarea prin suprafață, vecinătăți și categorie de folosință a terenului indicat în cererea de chemare în judecată; dacă pe teren sunt amplasate construcții și să fie identificate aceste imobile; dacă terenul este împrejmuit cu gard pe toate laturile.” Magistratul i-a solicitat expertului să efectueze schiță în coordonate Stereo și să supună raportul de expertiză avizării de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Lucrarea a avut nevoie de completări, la solicitarea U.A.T. Rucăr, care a invocat în apărarea sa o hotărâre a Consiliului Local Rucăr din 20 august 1999, referitoare, printre altele, la două terenuri care ar fi coincis cu terenul care făcea obiectul cauzei inițiate de parohie.
Pe 21 ianuarie 2026, instanța a adoptat o hotărâre favorabilă Parohiei Rucăr de Jos. Mai precis, a admis cererea de chemare în judecată și a constatat că reclamanta a dobândit prin uzucapiune de lungă durată dreptul de proprietate asupra suprafeței de 2.898 de metri pătrați, categoria de folosință curți-construcții, situate în comuna Rucăr, satul de reședință cu același nume, strada Bisericii, nr.12.
Totodată, instanța a constatat că ”reclamanta a dobândit dreptul de proprietate ca efect al accesiunii imobiliare asupra construcției C1, cu suprafața construită la sol de 392 metri pătrați, construcției C2, cu suprafața construită la sol de 82 metri pătrați, construcției C3, cu suprafața construită la sol de 40 metri pătrați, și construcției C4, cu suprafața construită la sol de 7 metri pătrați, amplasate pe terenul în suprafață de 2.898 metri pătrați (…).”
Deznodământul pozitiv pentru Biserică n-a rămas fără reacția părții perdante. Pe 25 martie 2026, U.A.T. Comuna Rucăr, prin primarul Ion Pîrnuță, a formulat apel împotriva Hotărârii nr.161/22 ianuarie 2026. Deocamdată, nu s-a stabilit când începe judecata în calea de atac exercitată de autoritățile locale rucărene.
- Trece printr-o acțiune asemănătoare parohul Bisericii Hulubești
Diferendul prezentat nu este singurul cu acest obiect aflat în desfășurare. În toamna anului 2024, a declanșat un proces cu aceeași miză – recunoașterea proprietății Bisericii asupra imobilelor stăpânite -, preotul paroh Tiberiu Marian Popescu, în numele Parohiei Bughea de Jos. De partea cealaltă a cauzei se găsește U.A.T. Comuna Bughea de Jos.
Și în acest caz s-a dispus, în aprilie 2025, realizarea unei expertize în specialitatea topografie și cadastru, formalitate îngreunată de înlocuirea de două ori a experților desemnați de instanță. Cel de-al treilea specialist care a primit această însărcinare trebuie să identifice terenul indicat în cererea de chemare în judecată, în suprafață de 3.922 metri pătrați, categoria curți-construcții, 573 metri pătrați pășune și 1.280 metri pătrați intravilan fânețe, și construcția cu destinația ”Biserica Hulubești”, în suprafață de 234 metri pătrați, anexa de 43 metri pătrați, cu destinația de casă parohială, și anexa de 39 metri pătrați. Până la termenul din 5 martie 2026, expertiza n-a fost finalizată, următoarea înfățișare fiind programată pe 7 mai 2026.
Alte litigii recente pe tema uzucapiunii: cel inițiat, pe 5 decembrie 2023, de Parohia Apa Sărată, în contradictoriu cu Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Câmpulung, prin primar, proces suspendat în primăvara anului 2025, și cel deschis, pe 4 septembrie 2023, de Parohia Valea Stânii, prin preotul paroh Daniel Ion Predescu, Comunei Țițești, reprezentată de primarul Gheorghe Savu.
Pe 19 noiembrie 2025, instanța a admis acțiunea Bisericii în contradictoriu cu administrația publică a localității și a constatat că ”reclamanta a dobândit dreptul de proprietate, prin uzucapiunea de lungă durată, asupra următoarelor bunuri: teren în suprafață de 791 metri pătrați curți-construcții, situat în intravilanul comunei Țițești, satul Valea Stânii, strada Principală, nr.43, suprafață cuprinsă între următoarele vecinătăți: Nord – Școala Valea Stânii; Sud – strada Cimitirului; Vest – drumul comunal; Est – Școala Valea Stânii și strada Cimitirului; construcțiile amplasate pe aceste teren, respectiv biserică în suprafață de 176 metri pătrați, anexă de 3 metri pătrați (grup sanitar) și anexă de 35 metri pătrați; teren în suprafață de 4.483 metri pătrați, având categoria curți-construcții, în satul Valea Stânii, punctul Cimitir”, compus din două parcele, una de 1.353 metri pătrați, cealaltă de 3.130 metri pătrați.