În timp ce alte administraţii locale se roagă să le vină investitori, la Schitu Goleşti sunt puşi pe fugă! Am relatat, într-un articol anterior, despre refuzul categoric al consilierilor locali de a ceda un teren din izlazul Ciocănei pentru extinderea parcului de agrement „Arca lui Noe”. Şi la fel a fost tratată solicitarea unui întreprinzător din Câmpulung, interesat să-şi mute fizic afacerea la Schitu Goleşti, pe o suprafaţă aflată la marginea DN 73C. Patronul firmei axate pe comercializarea utilajelor agricole, care activează în municipiul Câmpulung, s-a orientat la un hectar lângă drumul de acces către Electromec, dintr-un motiv întemeiat: intenţia era de a-şi asigura gazul de la Rocotherm Radiators, aflată dincolo de şoseaua naţională.
Primarul Tudorel Vasile Miriţă, un pledant al cauzei antreprenorilor dornici să construiască la Schitu Goleşti, a eşuat în încercarea de a-i convinge pe potrivnicii oricărei intenţii de dezvoltare să permită solicitantului să-şi realizeze planurile pe terenul dorit. N-a fost cu putinţă să-i facă să se răzgândească, cei mai vehemenţi fiind cei doi consilieri USR, care, de altfel, au şi votat împotrivă. Motivul, identic celui livrat în speţa „Arca lui Noe”: izlazul este pentru păşunat, nu pentru investiţii.
- Primarul Miriţă, despre solicitantul terenului: „Acesta s-a orientat la acel colţ din izlazul Stejăriş, unde vrea să facă birouri și să-şi aducă utilajele”
La fel cum s-a întâmplat în cazul Lupaş-Eftene, a căror nevoie de teren suplimentar pentru un nou parc de distracţii a fost susţinută de primarul Tudorel Vasile Miriţă în plenul Consiliului Local, aşa a procedat şeful Executivului şi de această dată. Aşa cum ar proceda orice primar responsabil, care deschide porţile localităţii pentru dezvoltatori de activităţi generatoare de venituri la bugetul local. Venituri cheltuite pentru lucrări edilitare în folosul cetăţenilor.
Însă opoziţia edilului nu urmăreşte creşterea popularităţii acestuia pe seama asigurării nivelului de confort în localitate, ci blocarea surselor de beneficii ale comunităţii. Ideea este, ca şi la Câmpulung, să nu se facă, pentru a pierde capital electoral deţinătorul funcţiei de primar. Aşadar, este falsă teoria încurajării crescătorilor de animale, tinerii nemaifiind atraşi de umblat cu vaca pe imaş.
Iată în continuare cronologia unui demers ratat de un grup de politicieni chitiţi să facă rău, în goana după voturile celor din Asociaţia Utilizatorilor Păşunilor Comunale şi a Crescătorilor de Animale din Schitu Goleşti, ale cărei contracte de concesionare a pajiştilor comunale expira în aprilie. Ca să se asigure că aleşii nu-l vor prejudicia cu niciun peticuţ faţă de suprafaţa deţinută până acum, Florian Ghebaru, preşedintele asociaţiei, a venit de câteva ori la şedinţele Consiliului Local, unde şi-a unit interesul cu cel al opozanţilor primarului.
La dezbaterea din 27 ianuarie 2026, Tudorel Vasile Miriţă a anunţat intenţia omului de afaceri, care necesita dezmembrarea unui hectar din izlazul Stejăriş. „Eu vă aduc în discuție, deocamdată nu s-a plătit nimic, dar vă aduc în discuție că avem un solicitant pentru o investiție privată, firma PAER Agricol, care se ocupă de comercializarea utilajelor agricole, administrată de domnul Dinu Cristian, cel care are firmele pe Câmpulung și are o cifră de afaceri destul de importantă. Acesta s-a orientat la un hectar de teren, unde vrea să facă birouri și să-şi aducă utilajele. S-a orientat la acel colţ din izlazul Stejăriş, lângă drumul de acces spre Electromec, în imediata apropiere a DN 73C.”, a prezentat acesta cererea întreprinzătorului, care trebuia discutată şi supusă votului înainte de a se tranşa şi încheia noul contract cu Asociaţia Crescătorilor de Animale.
Un consilier şi-a amintit că deţinătorul firmei a mai avut o încercare similară acum un an sau doi. „Fiind o investiție privată, Asociația Pășunilor Comunale, prin reprezentant, nu a acceptat așa ceva. Rămâne la latitudinea dumneavoastră dacă sunteți de acord cu această procedură. O să tragă gaze de la Rocotherm.”, a precizat şeful Executivului, declanşând vociferări dezaprobatoare încă din prima lună a anului.
- Consilier USR: „Crescătorii de animale sunt din ce în ce mai puțini. În loc să-i încurajăm, le mai și luăm din pășunat”
Pe 24 februarie 2026, când proiectul de hotărâre a ajuns pe ordinea de zi a şedinţei, s-a produs şi deznodământul nefavorabil iniţiativei private. „Cred că am vorbit de ce am introdus, nu știu dacă trebuia și o consultare, căci, până la urmă, Consiliul Local este proprietar. Cineva vrea să investească, este la aprecierea Consiliului Local, cu argumente pro și contra, legale, nu știu dacă atât de mult ilegale, să deliberați în consecință.”, a fost introducerea în tema cu final previzibil primarul Miriţă.
Au predominat argumentele contra, deşi, după cum vă veţi convinge lecturându-le, n-au nicio bază solidă. Iată-l pe primul. „Dezmembrarea terenului cu o suprafață de un hectar în punctul Stejăriș, din punctul meu de vedere, nu este oportună, pentru că în zona respectivă sunt suprafețe preluate de la fosta Întreprindere Minieră, respectiv SNC, în care oricine putea să vină și să investească. De asemenea, este o suprafață eligibilă pentru pășunat și – vorbesc strict personal – nu se impune dezmembrarea acelei suprafețe de pășune.”, a afirmat consilierul USR Cristian Şipoteanu.
Colegul acestuia, Marius Marian Radu, a vrut să ştie dacă solicitantul a fost îndrumat către terenurile de la SNC, care sunt cu aproximativ 300 de metri mai jos. „Personal m-am dus cu el. Vrea să tragă gaze de la Rocotherm și acolo jos nu are cum să treacă. Oricum, va face o subtraversare, dacă își permite, pe sub DN 73C. Este vorba despre amplasament, planeitate, dacă vreți.”, a justificat primarul alegerea investitorului.
Tudorel Vasile Miriţă i-a arătat şi suprafaţa aflată după staţia de epurare de la Lăzăreşti, dar acolo este un loc „înfundat”, lipsit de vadul pe care i l-ar asigura un drum naţional. Şi-apoi pe acel amplasament consilierii locali au discutat să fie amenajat un teren de fotbal. Edilul i-a prezentat şi zona fostului parc minier, în prezent acoperită de mizerie, dar omul îşi doreşte un amplasament la drum, cu acces la utilităţi.
„Și punctul meu de vedere este același, a precizat celălalt consilier USR, Marius Marian Radu. Izlazul trebuie să rămână izlaz, trebuie să rămână pentru pășunat. Avem unde oferi teren. Dacă aveam și nu-i făceam o altă propunere, ziceam că nu am vrut și atunci, într-adevăr, era o rea voință din partea noastră. Dar atâta timp cât i-ați arătat mai multe, poate să aleagă. Are de unde alege. Nu mi se pare oportun să le luăm pășunatul, crescătorii de animale sunt din ce în ce mai puțini, în loc să-i încurajăm, le mai și luăm din pășunat.”
- „Acel om are firma în Câmpulung şi plătește o chirie enormă”
Din tabăra celor pro-investiţii, fostul viceprimar Iulian Duţă a intervenit în favoarea petentului. „Trebuie văzut ce este mai bine pentru cetățeni. Care este soluția mai bună. Dacă avem un beneficiu mai mare decât din pășunat, eu consider că n-ar fi rău să facem dezmembrarea, ca să putem să aducem niște bani la bugetul comunei. Atunci, cetățeanul va beneficia mult mai mult de ajutor aducând niște bani.”, a punctat acesta, acoperit de o altă opinie negativă, oponenţii fiind, cel mai probabil, înţeleşi să zădărnicească aprobarea aşteptată de Executiv.
Pretextele pentru a respinge un antreprenor au arătat astfel. „Din nou ajungem la aceeași poveste, nu rezultă cine investește, ce vrea să facă ș.a.m.d. Doar cere cineva niște pământ că vrea să facă ceva. Am mai avut noi niște cazuri. Eu nu știu nimic, cine ce vrea să facă acolo. De ce i-aș lua omului ăsta pășunea, când eu nu știu cine ce face aici?! Explicați dumneavoastră!”, s-a lamentat făţarnic unul din Consiliu, deşi primarul spusese, cu nume de firmă, cu nume şi prenume de persoană, cine şi ce investeşte.
„Da, domnule, înțeleg opinia dumneavoastră. Eu trebuie să țin cont de ea, căci, până la urmă, dumneavoastră votați. Domnul vice are un dublu avantaj aici, căci a fost pentru această dezmembrare și pentru a promova o astfel de investiție. Diferența între dânsul și mine este că el votează și eu nu. Am înțeles ideea, dacă este așa, eu chiar o retrag, dar este evident că beneficiile, oricum le-ai vedea, nu se compară din toate punctele de vedere. Mai ales în condițiile în care, hai să fim serioși, eu nu cred că șeptelul de animale, la Schitu Golești, mai ales pe partea de animale mari, este în creștere. Acel om are firma în Câmpulung, plătește o chirie enormă, eu cred că dacă ar fi putut… și nu știți cu câte riscuri, pentru că ceea ce spune domnul Ghebaru este foarte adevărat. Să faci o documentație atât de stufoasă, să scoți din circuitul agricol, ne întreabă dacă suprafața pășunii comunale, per total comună, scade sau crește. Sau raportat la satul respectiv, scade sau crește… își asumă niște riscuri. Am zis că merită să încercăm. Că nu se poate realiza asta este altă poveste. Dacă asta este opinia generală, eu pot să și renunț la așa ceva, dar am considerat că merită să facem acest lucru.”, şi-a manifestat mâhnirea primarul Tudorel Vasile Miriţă de felul în care sunt trataţi cei care se adresează Primăriei ca să fie sprijiniţi, nu alungaţi, aşa cum se întâmplă la Schitu Goleşti.
- Opoziţia primarului: „Haideți să eliminăm tot izlazul și să terminăm și animalele, și crescătorii de animale și băgăm investitori!”
Unul dintre aleşii din opoziţie a plusat cu argumentul precedentului, care ar încuraja demersuri asemănătoare. Altfel spus, Doamne fereşte să vină şi alţi investitori! „În momentul în care ai împărțit în două loturi, o să mai avem cereri, o să vrea și alții. Și, atunci, haideți să eliminăm tot izlazul și să terminăm și animalele, și crescătorii de animale și băgăm investitori. Care pot să investească sau care nu pot să investească. Că nu avem o siguranță că va investi atât de mult cum spune. Singura ce poate să mai fie o creștere: în momentul în care își face clădiri și o să plătească impozit pe clădiri. Atunci, da, este o sumă mult mai mare.”, a insistat Marius Marian Radu cu motivele de a nu fi ajutat proprietarul firmei.
„Dacă vreți, putem face o discuție și vizavi de bugetul care va fi, vizavi de sumele pe care trebuie să le aibă o comună și vizavi de reforma administrativă. Eu nu pot să constat decât că, în ultimii ani, noi, în loc să găsim soluții să aducem mai mulți bani la buget, și vă dau un exemplu: un milion de lei pe care l-am pierdut atunci când puteam să vindem la Electromec, niște licitații pentru valorificarea materialului lemnos, încercăm să găsim o cale prin care să nu realizăm niște venituri suplimentare.”, a conchis primarul Miriţă.
Dintre cei 14 consilieri prezenţi, şapte s-au exprimat în favoarea propunerii, doi au fost împotrivă, iar cinci s-au abţinut. Or pentru promovarea hotărârii de Consiliu Local era nevoie de două treimi din numărul aleşilor, fiind vorba despre o chestiune privind administrarea patrimoniului. Concluzie: până la finalul acestui mandat, Schitu Goleşti rămâne o localitate închisă celor care vor să dezvolte activităţi private.