În momentul dezbaterii publice a Planului Urbanistic Zonal al investiţiei din Grui, de la fosta Melană, managerul de proiect al mega-complexului sportiv, Iancu Durău, spunea că dezvoltatorul are programate, în afara obiectivului de la Câmpulung, două investiţii foarte mari, în diverse etape de concept. Plus alte două realizări consistente în zonă, finalizate în acest moment. Acesta a dus vorba despre planurile viitoare, fără a le detalia, pentru a convinge muscelenii de seriozitatea, forţa financiară şi capacitatea investitorului de a-şi duce proiectele la sfârşit. Despre una dintre aceste intenţii la care se referea Iancu Durău s-a auzit foarte repede, la câteva zile distanţă, la şedinţa Consiliului Local Schitu Goleşti de la sfârşitul lunii ianuarie, la care acesta a participat, împreună cu oamenii de afaceri Emanuel Niţu şi Constantin „Ţil” Popescu. Prevăzător, având experienţa birocraţiei colosale, care i-a întârziat începerea construcţiei bazei sportive de la Câmpulung, Emanuel Niţu a evitat să anunţe termene legate de ceea ce îşi doreşte să întreprindă la Schitu Goleşti. Afacerea va fi în domeniul alimentar, fiind vorba despre o unitate de prelucrare a fructelor şi legumelor.
- Constantin „Ţil” Popescu a pierdut două proiecte de milioane de euro: unul pentru creşterea curcanilor, celălalt pentru creşterea vacilor Angus. N-a fost posibilă nicio afacere axată pe creşterea sturionului
Cel mai bine a povestit despre piedicile întâmpinate, care i-au zădărnicit două proiecte cu fonduri europene, Constantin „Ţil” Popescu, a cărui primă investiţie la Schitu Goleşti a constat în combinatul de carne, în valoare de 5 milioane de euro. Omul de afaceri a intenţionat să implementeze un proiect de aproape 4 milioane de euro, jumătate fonduri europene și jumătate finanțare proprie. Proiect pierdut din cauza unei conjuncturi pe care acesta a expus-o în cadrul şedinţei Consiliului Local Schitu Goleşti.
„Proiectul era așa: să dezvoltăm aici combinatul de prelucrare a cărnii de curcan, iar în partea cealaltă, la Avicola, să creștem curcani și să abatorizăm în spate, unde sunt șandramalele de la C.A.P., acolo să facem abatorizare. După ce am terminat aici, am început să fac un proiect european pentru creșterea curcanilor acolo. Vechea conducere, cum ne-a ajutat să luăm acord de mediu pentru proiectul de aici, ne-a spus că nu e o problemă. Am început să facem proiectul. Am luat acordul ASSP de la Uniunea Europeană, am făcut studiu de fezabilitate, am făcut consultanță și am început să lucrăm la proiect. Toate au fost plătite. Am luat avize, multe avize. Și când ne-am apropiat de avizul de mediu, proprietarii de acolo, aproape toți, n-au mai fost de acord. Am zis: am cheltuit atâția bani, încercăm altceva. Într-adevăr, creșterea vacilor implică un miros aparte, dar acum au apărut tehnologii, datorită cărora nu mai apare niciun fel de miros. Am făcut proiect european cu abatorizare pentru vaci, tăurași și am început proiectul pentru creșterea Angus-ului. Am făcut proiect, tot 3,8 milioane euro, gândindu-ne că folosim în continuare combinatul de prelucrare a cărnii, dar, de data aceasta, de vacă. Au venit cei de la Mediu de la București… Când colo, aceiași proprietari, care ne-au aprobat în partea asta, nu ne-au aprobat acordul de mediu. Și ne-a căzut și acel proiect.”, a povestit Constantin „Ţil” Popescu maniera în care i s-au prăbuşit două intenţii de lucru, care l-au costat bani – şi nu puţini – fără a atinge rezultatul dorit.
Şi asta n-a fost tot. „Am mai adus pe cineva să intre acolo să facă sturion. Sturionul acum se crește în bazine în interior, în hale moderne. Și am zis să evit acordul de mediu. Și la sturion trebuie acord de mediu!”, a continuat acesta. „Sufăr pentru ce s-a întâmplat aici. Pentru că am dat 750.000 euro ca să cumpăr de la uzină peticul acela de pământ, unde am făcut combinatul de carne, și mă doare sufletul când trec pe lângă el și văd că nu se mai face nimic. Eu am pus suflet aici. Să nu credeți că a fost ușor să fac primul proiect european la Schitu Golești.”, a mai precizat omul de afaceri.
„Acum am găsit partener pe domnul Nițu, care are dezvoltare în zona Câmpulung, și vrea să facă un proiect extraordinar.”, l-a anunţat „Ţil” Popescu pe noul său colaborator.
- Emanuel Niţu: „Avem destul de multe impedimente, avem nevoie de PUZ, acesta este un lucru care a dat destul de multă lume înapoi”
Partenerul întreprinzătorului câmpulungean, Emanuel Niţu, le-a fost oaspete consilierilor locali de la Schitu Goleşti, întrucât şi-a dorit ca aceştia să-l cunoască şi să afle, atât cât s-a putut prezenta în acest moment de început, ce planuri investiţionale are în localitate.
„Suntem în discuții destul de avansate. Nu pot să vă spun ceva clar, concret, pentru că îmi place ca ceea ce spun să se şi poată realiza. Facem niște studii, avem destul de multe impedimente, unele dintre ele, probabil, le-ați aflat, avem nevoie de PUZ, acesta este un lucru care a dat destul de multă lume înapoi. Nu va fi ușoară activitatea în sine cu Mediul. Analizăm, studiem și suntem deschiși să facem o investiție la Schitu Golești. (…) În primul rând, avem PUZ-ul. Și PUZ-ul, în varianta optimistă, durează un an. Avem experiența de la Melana un an. Ni s-au promis șase luni, ne-am întins la un an.”, a afirmat Emanuel Niţu, care a precizat că investiţia va fi în domeniul alimentar.
În completarea acestuia, proiectantul Iancu Durău a menţionat că intenţiile sunt de a realiza o fabrică de producție – prelucrare legume – fructe. „N-o să creștem animale sau păsări, ceva care poate să influențeze negativ. (…) Dumneavoastră, prin această investiție, o să aveți niște impozite mult mai mari anuale, plus o mulțime de taxe de autorizații.”, a asigurat acesta.
- Investiţia de la Câmpulung, o garanţie că dezvoltatorul este extrem de serios
Ca aleşii să aibă siguranţa forţei financiare a dezvoltatorului, primarul Tudorel Vasile Miriță l-a invitat pe Emanuel Nițu să le povestească despre proiectul de la Câmpulung, estimat la 80-100 milioane euro, o investiţie cum nu s-a mai făcut vreodată în Muscel.
„Fosta fabrică Melană încercăm s-o convertim într-o bază sportivă, mai mult decât o bază sportivă, un centru multifuncțional, unde, în primul rând, o să avem patru terenuri de dimensiuni mari, stadion și trei terenuri de dimensiuni mari. Două dintre ele vor fi omologate la Liga II, iar celălalt se poate omologa la Liga I și se poate juca inclusiv în întreceri internaționale. Concret, la Câmpulung intenționăm să organizăm competiții naționale și internaționale la nivel de juniori, U21. O să avem și un muzeu „Arca lui Noe” – încercăm să ne ducem spre zona de artă, de spiritual -, locuri de cazare, zonă de recuperare, zonă de fitness, restaurante.”, a relatat invitatul primarului de la Schitu Goleşti.
- Proiectul de la Schitu Goleşti va genera un minimum de 80 de locuri de muncă
Consilierii au admis că unitatea de producţie propusă este un lucru extraordinar pentru comună, estimându-se un minimum de 80 de locuri de muncă.
„Am înțeles de la locatarii din zona respectivă cu Avicola că intenționați să cumpărați terenuri în zonă pentru niște plantații. Am tot fost întrebat ce doriți să înființați acolo ca plantație. Oamenii sunt dispuși să vândă terenurile respective, pe care nu le folosesc, către dumneavoastră, dar vor să știe ce se întâmplă.”, a intervenit unul dintre consilieri.
„Trebuie să concretizez lucrurile cu domnul Popescu pentru a vedea exact ce înseamnă acest parteneriat. Concret, mă gândesc că, dacă o să producem, să zicem, compotul de măr, vreau să am acolo o livadă cu meri. Să-i arăt omului: uite, avem aici meri și din acestea facem compot. Ca să încurajăm pe mai departe micii producători din județ și din județele învecinate. Dar nu ne aruncăm în prea multe discuții, pentru că v-am spus la început că ceea ce spunem vrem să facem. Nu ne apucăm să ne rupem în figuri, să povestim, să filosofăm și la sfârșit…”, i-a răspuns Emanuel Niţu.
„Este o idee imensă. Să vină un investitor în zonă, care ar genera 80 de locuri de muncă, poate și mai multe, este un lucru foarte bun pentru localitatea noastră.”, a concluzionat unul dintre aleşi.
Constantin „Ţil” Popescu va fi partener în cadrul a două obiective de investiţii derulate în comun: o fabrică de prelucrare a fructelor şi legumelor şi o fabrică de îmbuteliat apă plată.
Magda BĂNCESCU