Pe 4 decembrie 2025, Curtea de Apel Bucureşti s-a pronunţat în procesul declanşat de compania Landmark Management, proprietara platformei fostei Uzine ARO, interesată să scape de deşeurile abandonate de firma din Iaşi, după incendiul din toamna anului 2013. Respingându-li-se recursul, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi instituţiile din subordine, Agenţiile de Mediu, naţională şi judeţeană, au pierdut definitiv acţiunea în instanţă, iniţiată de Landmark Management, pe 9 ianuarie 2024, la Tribunalul Bucureşti. Instanţa de fond a obligat Ministerul Mediului să elimine cele 1.572 de tone de otrăvuri, care zac de 12 ani în hala din incinta fostei fabrici, verdict menţinut de Curtea de Apel Bucureşti. În litigiul deschis de Landmark Management a fost acceptat, ca intervenient, Municipiul Câmpulung.
- Obligaţia lui Tofan şi a firmei sale, transferată Agenţiei pentru Protecţia Mediului Argeş
Aşadar, după succesul înregistrat de Landmark Management la Tribunalul Bucureşti, pe 8 aprilie 2025, a urmat un deznodământ final pozitiv obţinut, pe 4 decembrie 2025, la Curtea de Apel Bucureşti. Ce s-a stabilit, pe fond, în primăvară, rămâne valabil şi după acţiunea de recurs a Ministerului Mediului, pierdută de instituţia statului.
În 2024, anul iniţierii acestui proces la Tribunalul Bucureşti de către compania care a cumpărat ARO în mai 2007, am prezentat pe larg speţa, în contextul solicitării municipalităţii câmpulungene de a fi acceptată în acţiune. Din 10 septembrie 2024, data începerii judecăţii, şi până pe 8 aprilie 2025, cauza s-a aflat în analiza Tribunalului Bucureşti.
Patronul moldovean Vasile Tofan a avut, în cei 12 ani trecuţi de la teribilul incendiu din 2 octombrie 2013, obligaţia să degajeze spaţiul degradat de deşeurile care s-au tot scurs din recipientele corodate şi s-au evaporat în atmosferă. Însă, ca să scape de datorii şi de măsurile impuse de Agenţia de Mediu, şi-a băgat firma în insolvenţă. La mai bine de un deceniu distanţă de momentul „neutralizării” miilor de tone de reziduuri periculoase printr-un incendiu suspect, pus în cârca unui angajat neglijent, societatea deţinătoare a bunurilor fostei Uzine ARO s-a adresat instanţei, pentru a obliga Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş să preia cele 1.572,31 tone de deşeuri lăsate la Câmpulung de Global Eco Center.
În luna aprilie a anului 2024, Municipiul Câmpulung a formulat o cerere de intervenţie accesorie, scopul fiind acelaşi cu al reclamantei Landmark Management: scoaterea din Câmpulung a cantităţii rămase pe platformă, obligaţie ce revine instituţiei de mediu din teritoriu.
În esenţă, demersul a constat în obţinerea unei hotărâri judecătoreşti prin care Agenţiei pentru Protecţia Mediului Argeş să-i fie impusă obligaţia ce le revenea firmei Global Eco Center şi patronului Vasile Tofan. „Reclamanta – societatea Landmark Management SRL – arată că deşeurile aflate pe platforma ARO sunt depozitate ca urmare a activităţii infracţionale a societăţii Global Eco Center. Şi că, prin Decizia Penală nr.588 din 4 iulie 2022, în Dosarul nr.2281/216/2020, Curtea de Apel Piteşti a statuat că se impune luarea unor măsuri urgente de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş în vederea evacuării deşeurilor, pentru a preîntâmpina producerea de daune ireversibile asupra mediului şi calităţii vieţii cetăţenilor.”, redăm un fragment din acţiunea municipalităţii.
- „Această instituţie – APM Argeş – nu a făcut niciun demers ca să elibereze zona de deşeuri periculoase”
În conţinutul documentului înaintat Tribunalului Bucureşti a fost punctată iminenţa apariţiei unui dezastru ecologic. „Hala în care sunt depozitate recipientele conţinând deşeuri este într-o avansată stare de degradare, facilitând pătrunderea apei şi a vântului în locul de depozitare a deşeurilor. Suporturile de lemn pe care au fost aşezate recipientele, precum şi recipientele înseşi s-au alterat considerabil, existând, în orice moment, un pericol iminent de a se produce o contaminare a aerului şi solului, ceea ce va afecta zeci de mii de persoane. De asemenea, există pericolul iminent de a se produce o nouă explozie (pe 2 octombrie 2013 a avut loc o astfel de explozie soldată cu rănirea mai multor persoane).”
De mai mult timp, Global Eco Center şi-a încetat activitatea la Câmpulung, abandonând în hala distrusă de foc sutele de tone de reziduuri colectate de la generatori de deşeuri, respectiv poluatori din ţară. „Din acel moment, întreaga responsabilitate legală privind neutralizarea deşeurilor a fost preluată de către A.P.M. Argeş, întrucât spaţiul nu mai corespunde tehnic, iar Global Eco Center nu mai deţine licenţă de mediu. Ba mai mult, este în procedura falimentului. În toată această perioadă, această instituţie nu a făcut niciun demers ca să elibereze zona de deşeuri periculoase, cu toate că atribuţiile sale reies atât din lege, cât şi din hotărârile judecătoreşti.”, se preciza în respectivul document.
- „Deşeurile lăsate în continuare într-un spaţiu fără autorizaţie, în condiţii deplorabile, sunt un pericol real pentru cetăţenii oraşului”
În conţinutul deciziei penale a Curţii de Apel Piteşti, din vara anului 2022, instanţa superioară a stabilit că „se impune luarea unor măsuri urgente de către Ministerul Mediului – Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului – Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş, în vederea evacuării deşeurilor abandonate pe fosta platformă ARO, pentru a nu se produce daune ireversibile asupra mediului şi asupra vieţii cetăţenilor.”s
Acestui argument i-au fost adăugate şi pretenţiile Agenţiei pentru Protecţia Mediului Argeş în procesul penal tranşat în urmă cu cinci ani de Judecătoria Curtea de Argeş, când instituţia de mediu s-a constituit parte civilă cu suma de 2 milioane de lei. „Este evident că A.P.M. Argeş are obligaţia de a evacua zona pe care sunt tone de deşeuri abandonate, întrucât chiar aceştia şi-au asumat prin constituirea ca parte civilă.”, se preciza în acţiunea Primăriei.
„Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş nu a luat niciun fel de măsuri, deşeurile fiind lăsate în continuare într-un spaţiu fără autorizaţie, în condiţii deplorabile, fiind un pericol real pentru cetăţenii oraşului. Distanţa faţă de zona de locuit este mică şi, astfel, în cazul unui accident ecologic, care pare tot mai posibil, va fi afectată întreaga comunitate.” „Această acţiune rezultă clar din lege – continuă documentul -, întrucât nicio altă autoritate sau societate nu are dreptul de a acţiona şi muta deşeurile din acel loc.”
Autorităţile locale au informat instanţa bucureşteană că iniţiativa prezentată n-a fost singura întreprinsă. „În decursul ultimilor ani, am încercat, pe mai multe căi, evacuarea zonei, însă s-a reuşit într-o proporţie infimă. La începutul anului 2021, am iniţiat discuţii atât cu reprezentanţi ai autorităţilor abilitate în domeniul protecţiei mediului (Garda Naţională de Mediu, Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş, Ministerul Mediului), cât şi cu toţi producătorii de deşeuri cunoscuţi, demers rămas steril, în urma întâlnirii organizate la invitaţia noastră nefiind întreprinse demersuri efective de eliminare a deşeurilor. Deşi mulţi dintre producători şi-au exprimat intenţia de preluare a deşeurilor generate, preluarea propriu-zisă nu a reuşit decât într-o măsură neînsemnată, acţiunile lor fiind paralizate şi de însuşi operatorul Global Eco Center, din a cărui activitate infracţională a rezultat depozitarea nelegală a acestei cantităţi uriaşe de deşeuri.”, se preciza în cererea municipalităţii.
Demersurile Primăriei Câmpulung nu au fost sprijinite de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş, „cu toate că avea obligaţia de a întreprinde procedurile de eliberare şi neutralizare a deşeurilor”.
Procesul s-a încheiat favorabil companiei Landmark Management şi municipalităţii câmpulungene. Cât de rapid se va conforma ministrul Mediului, Diana Buzoianu, unei hotărâri judecătoreşti definitive rămâne de văzut.