Într-un articol anterior v-am informat despre aprobarea de către Consiliul Local a Regulamentului pentru înregistrarea, evidenţa şi radierea vehiculelor din Câmpulung, care nu se supun înmatriculării. Intră în această categorie: mopedele, cvadriciclurile uşoare, tractoarele agricole sau forestiere din categoriile T şi C, remorcile şi semiremorcile destinate a fi tractate de tractoarele agricole sau forestiere din categoria R, utilajele tractate interschimbabile agricole sau forestiere din categoria S, vehiculele destinate efectuării de servicii ori lucrări, precum şi vehiculele lente, vehiculele cu tracţiune animală.
Cum trotinetele electrice au devenit o constantă în peisajul urban al Câmpulungului, este firesc să fie reglementată circulaţia lor, susţine opoziţia politică din forul deliberativ al municipiului. În forma actuală a regulamentului, este permisă prezenţa lor inclusiv pe arterele pe care, în localităţi mai atente la aceste aspecte, n-au ce căuta. N-au ce căuta, prin lege, nici pe trotuare, dar asta nu-i împiedică pe utilizatori să se strecoare printre pietoni, în lipsa pistelor de bicicletă, pe unde, în teorie, se pot deplasa.
- Primării mari din ţară au regulamente separate pentru trotinete electrice
Carenţa punctată în deschiderea articolului i-a atras atenţia liderului opoziţiei social-democrate, care a punctat cum au procedat foarte multe localităţi urbane din România – ce-i drept, nu de nivelul Câmpulungului – pentru a feri şoferii, pietonii şi chiar pe utilizatorii trotinetelor electrice de un pericol real. Administraţiile publice din ţară au interzis intrarea lor în anumite zone din centru şi de pe centura oraşelor. Primăriile Bucureşti, Braşov, Sibiu, de pildă, au regulamente speciale numai pentru trotinete electrice.
Dacă tot se vota un regulament care priveşte această categorie de vehicule, lui Bogdan David i s-a părut firesc să fie reglementată circulaţia lor, în condiţiile în care municipiul nostru nu deţine niciun metru de pistă de bicicletă. „Ele, efectiv, merg pe drumurile din localitate şi sunt un pericol atât pentru conducătorii auto şi pietoni, cât şi pentru cei care le conduc.”, a precizat acesta. La şedinţa din 30 septembrie 2025, când acest subiect s-a aflat pe ordinea de zi, nu s-a adoptat nicio prevedere în acest sens, rămânând ca omisiunea să fie îndreptată până la sfârşitul anului. Cel puţin, aceasta a fost recomandarea alesului care a deschis subiectul permisiunii de circulaţie acordată deţinătorilor de trotinete electrice.
Potrivit legii, este interzisă deplasarea trotinetelor electrice pe trotuare. Au voie pe pista de biciclete – nu este cazul Câmpulungului – sau pe carosabil, acolo unde viteza maximă este de 50 km/oră. Vârsta minimă pentru a conduce o trotinetă electrică este 14 ani. Transportul pasagerilor este interzis, neavând ce căuta două persoane pe un astfel de vehicul. În timpul nopţii sau în perioadele cu vizibilitate redusă, se impun dotări precum lumini funcţionale şi elemente reflectorizante. Iar utilizatorii trebuie să poarte haine cu benzi reflectorizante. Cel care circulă cu trotineta nu are voie să folosească telefonul mobil în timpul deplasării şi este obligat să respecte toate semnele de circulaţie.
- Proiectul pistei de biciclete la Câmpulung a „căzut” prin eşecul Consiliului Judeţean
Primăriţa Elena Lasconi a amintit aleşilor de ce Câmpulungul nu deţine, aşa cum a reclamat David, niciun metru de pistă de bicicletă. „A mai avut Consiliul Judeţean o iniţiativă prin care puteam să depunem pentru pistă de bicicletă în Câmpulung. Tocmai pentru că a fost eşecul Consiliului Judeţean nu am putut să facem.”, a precizat şefa Executivului.
În vara anului 2022, vă informam că Primăria Câmpulung, împreună cu Consiliul Judeţean, pregătea un proiect cu fonduri europene pentru 50 de kilometri de pistă de biciclete. Cele două instituţii urmau să colaboreze pentru accesarea unei finanţări nerambursabile acordate prin P.N.R.R.
Programul aloca fonduri pentru tema principală, pista de biciclete, dar suplimentar finanţa şi sistemul de iluminat, cadastre, semne de circulaţie, studii de fezabilitate, canalizaţie (îngroparea cablurilor de internet), parapete, poduri de legătură a rutelor. Esenţa lui consta în 20 de kilometri de pistă dublă de biciclete pe malul Râului Târgului, de la Schitu Goleşti, la Lereşti. Traseul continua pe malul râului, în Lereşti, până la calea ferată dezafectată (fosta Melana), până la graniţa cu Bughea de Jos, exact pe traseul căii ferate. Ruta includea străzile Ion Ţicăloiu, Coasta Grui, Drăceşti. De aici, traseul se bifurca în două direcţii. Una era spre Mărcuş, Boboc, Valea Unchiaşului, Şoseaua Naţională, până la Castrul Roman. A doua variantă: de pe Drăceşti, Muzeul Fundeni, care se lega cu un inel de piste ciclabile turistic (lega majoritatea obiectivelor turistice din oraş), de 7 kilometri. Din păcate, n-a fost să fie.