Pe 9 august, la Convivial, a început un nou program cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, dedicat ideii de apartenență, implicare și felului în care arta și colaborarea pot întări legăturile dintre oameni. Ziua a cuprins ateliere creative pentru copii, un atelier de educație de mediu prin land art, expoziții rezultate dintr-un atelier de scriere și ilustrație, instalații artistice interactive, o mică librărie mobilă și un concert acustic.
- Punctul central al evenimentului a fost conferința despre „Valoarea patrimoniului arhitectural pentru comunități”
Printre toate aceste activități, punctul central al zilei a fost conferința „Valoarea patrimoniului arhitectural pentru comunități”, moderată de Ana Rubeli, fondatoarea platformei #Aiciastat. Invitatele – Ioana Marcu, city manager al municipiului Câmpulung, arhitecta și artista Eliza Yokina și istoricul Anita Sterea – au discutat despre cum clădirile vechi ale orașului spun cine suntem și ce înseamnă să ai grijă de ele.
- City-managerul Ioana Marcu a povestit despre costurile pe care le suportă administrația publică pentru clădirile vechi
Ioana Marcu a vorbit deschis despre realitatea administrării patrimoniului local. Ea a arătat că municipiul Câmpulung are în domeniul public mai multe clădiri clasate ca monumente istorice, folosite pentru școli, spitale sau instituții publice, inclusiv Primăria. Întreținerea lor presupune costuri uriașe. „Să luăm de exemplu Colegiul Pedagogic „Carol I”, construit la sfârșit de 1800. Săli mari, foarte multe ferestre, clădiri înalte cu pereți foarte înalți; se pierde foarte multă căldură. Ajungi pe o lună de iarnă să plătești 10.000 euro pe încălzire, iar asta nu este deloc mult. Am și depășit, uneori, această sumă. Când aduci în discuție și celelalte clădiri, precum Colegiul Național „Dinicu Golescu”, Casa de Cultură „Tudor Mușatescu” – în care funcționează biblioteca, dar, ulterior reabilitării, urmează să funcționeze în toată clădirea –, Primăria Câmpulung și cele trei clădiri ale Spitalului de Pneumoftiziologie, ajungi la costuri foarte mari pe care le suportă exclusiv administrația publică locală. Pot să vă spun că din bugetul municipiului Câmpulung, foarte mulți bani de duc pe funcționarea acestor clădiri, care au sisteme de încălzire destul de vechi.”, a explicat aceasta.
- Problema clădirilor degradate, abordată de city-managerul Ioana Marcu
Discuția a atins și problema clădirilor aflate în paragină, în special pe Bulevardul „Pardon”, unde multe imobile istorice aparțin Primăriei și nu pot fi reabilitate din cauza situațiilor juridice complicate. Ioana Marcu a dat exemplul unor case împărțite în locuințe sociale după 1990, vândute pe bucăți, fără reglementarea accesului comun, ceea ce face imposibilă renovarea. „Avem foarte multe clădiri care sunt proprietatea noastră, dar ceea ce s-a întâmplat după anii 90 este strigător la cer. Ceea ce a fost naționalizat și nu a fost revendicat, a intrat în proprietatea municipiului Câmpulung, iar primarii de la acea vreme le-au atribuit. Spre exemplu, o casă de patrimoniu superbă, au compartimentat-o ei, orientativ, și au atribuit șase locuințe sociale. Astfel, trei oameni folosesc o baie. Și-au tras ziduri la interior, au făcut câte un perete. În dreptul trecerii de pietoni de la Grădina Publică, deasupra la Digi, este o clădire plină de locuințe sociale. A fost hotel, cred că se numea „Hotel Roboiu”, avea niște scoici superbe sub balcoane. Acum pică cărămizi din ea. Fostele administrații au vândut trei apartamente acolo. S-a vândut parterul, calea de acces nu este reglementată în mod corespunzător, practic s-a vândut toată calea de acces către un privat, iar Primăria trebuie să dea în judecată pentru a obține drepturi. La forma sa de proprietate actuală, nu poate fi reabilitată nici măcar dacă am avea toți banii, pentru că nu ai acces nici măcar unde să pui schelele. Este în mijlocul Bulevardului „Pardon”, într-o stare deplorabilă și nu poate fi adresată.”, a exemplificat Ioana Marcu.
Un caz dureros este Hotelul Regal, clădire emblematică pentru istoria orașului, aflată în sit istoric, dar fără statut de monument istoric, ceea ce îngreunează demersurile de restaurare. „Un alt exemplu, cel mai dureros pentru mine și cred că pentru toată istoria Câmpulungului este Hotelul Regal. Flanchează superb Piața Jurământului pe trei laturi, avem poze cu familia regală la balconul Hotelului Regal și, cumva, ceea ce s-a întâmplat acolo este ceva similar. Aș mai spune că în momentul în care s-a făcut inventarierea obiectivelor care sunt clasate ca „Monument Istoric”, Hotelul Regal a fost omis. Este in sit istoric, dar nu este monument istoric. Pe noi ne-ar ajuta statutul de „Monument Istoric” – există o lege a conservării monumentelor istorice, poți întregi proprietatea în vederea conservării în momentul în care este „Monument Istoric”, și inițiem demersuri în această direcție.”, a mai spus Ioana Marcu.
Robert Adrian ȘTEFAN