- Acesta a anunţat că, în septembrie, va cere o audienţă la primăriţa Elena Lasconi, pentru a discuta despre un parteneriat al Academiei Române cu municipiul Câmpulung
Evenimentul de la Galeria „Arta”, constând într-o expoziţie care a dublat lansarea albumului monografic „Arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet – 1896-1969. Viaţa şi opera”, s-a bucurat de prezenţa în public a academicianului Mircea Dumitru, vicepreşedintele Academiei Române. Câmpulungean „cu acte în regulă”, după cum spunea Ştefan Ionescu-Berechet despre invitatul său, care este căsătorit cu o doamnă din Câmpulung, devenind astfel de-al locului. Mulţumind pentru invitaţie, Mircea Dumitru mărturisea că este o mare bucurie să fie părtaş unui eveniment de colecţie pentru cultura câmpulungeană: „vernisarea unei expoziţii importante care omagiază opera şi personalitatea uriaşului arhitect Dimitrie Ionescu Berechet.” Musafirul nu se aştepta să fie invitat să vorbească la eveniment şi era păcat să nu fie invitat, căci nu se întâmplă în fiecare zi să fie în mijlocul publicului unei acţiuni culturale a Câmpulungului un academician. Şi încă unul cu o asemenea poziţie în conducerea Academiei Române!
- Mircea Dumitru se cunoaşte cu Ioan Crăciun din vremea în care era rectorul Universităţii din Bucureşti
Bucuria de a se adresa câmpulungenilor a fost mărturisită şi de către distinsul oaspete care, deşi nu-i curge prin vene sânge de câmpulungean, fiind dinspre sudul Olteniei, are o legătură solidă cu oraşul nostru. Aceasta este soţia Daniela, care este din Câmpulung şi, astfel, Mircea Dumitru a ajuns în oraşul nostru de mai mulţi ani. „Tânăra generaţie care creşte în urma noastră va duce mai departe frumuseţea şi tradiţia acestui oraş.”, spunea invitatul familiei Ionescu-Berechet, având alături de el şi de soţie la vernisaj şi fetiţa.
„Am să vă spun că-l apreciez foarte mult pe domnul Ioan Crăciun pentru tot ceea ce face pentru oraşul domniei sale şi al dumneavoastră, dar şi al meu acum. Îl cunosc pe domnul Crăciun de mai bine de 20 de ani, pentru că, în calitate de fost rector al Universităţii din Bucureşti, am colaborat cu domnia sa. Era directorul Editurii Ars Docendi, unde a şi publicat foarte multe dintre materialele care după aceea au fost nucleul acestui foarte important proiect cultural, de revigorare culturală a municipiului nostru. Toţi cei care suntem aici ştim ce înseamnă Câmpulung nu numai pentru vieţile noastre, ci ce înseamnă pentru istoria şi tradiţia ţării noastre. Dacă ne uităm în Grădina Publică a oraşului vom vedea acolo unii dintre cei mai reprezentativi oameni de cultură, mulţi dintre aceştia fiind şi membri ai Academiei Române.”, spunea vicepreşedintele Academiei Române.
- Se pregăteşte un parteneriat al Academiei Române cu municipiul Câmpulung
Acesta a lansat o veste în premieră: un viitor parteneriat al Academiei Române cu municipiul Câmpulung. „Am discutat cu domnul preşedinte al Academiei Române, academicianul Ioan-Aurel Pop, şi ceilalţi colegi, care acum asigurăm conducerea acestui înalt for de cultură al României, ca, în curând, poate chiar în luna septembrie, să cerem o audienţă doamnei primar al municipiului, pentru a propune un parteneriat cultural al Academiei Române cu municipiul Câmpulung. Sunt convins că vom beneficia şi de sprijinul nu doar al Primăriei, ci şi al Prefecturii Argeş. Pentru că este important ca această lecţie de istorie, cultură şi civilizaţie să fie şi auzită, nu doar cunoscută de cei care suntem aici. Or, din păcate, se pare că mai puţini cunosc acum, chiar în ţară, ceea ce a oferit şi ar putea să ofere acest oraş şi întreaga zonă, nu doar din punct de vedere turistic, ci din punct de vedere autentic, esenţial cultural. De aceea şi cu ajutorul dumneavoastră, al celor care sunteţi atât de activi şi de implicaţi în aceste proiecte culturale, sunt convins că, anul viitor, vom putea avea nişte manifestări ale Academiei Române în Câmpulung, care să meargă pe mai multe direcţii: spiritualitate, arhitectură, arte vizuale, literară, dar şi ştiinţifică. (…) Sunt foarte multe lucruri care trebuie spuse, pentru că atât convingerea mea, cât şi a celorlalţi colegi şi a academicianului Pop este că orice comunitate umană trăieşte şi se dezvoltă prin cultura ei, prin ceea ce poate să transmită generaţiilor viitoare.”, afirma academicianul Mircea Dumitru.
Academia Română este prezentă la Câmpulung nu doar simbolic, spiritual, ci şi fizic, prin clădirile deţinute, „lucruri care trebuie să fie cunoscute şi protejate”.
Magda BĂNCESCU