După castori şi zimbrii, Lereşti îşi diversifică fauna cu vulturi, în cadrul unui proiect derulat de partenerii de la Conservation Carpathia, promotori ai populării Muscelului cu specii dispărute. V-am povestit de curând despre întâlnirea de la Primăria Rucăr, convocată de primarul Ion Pîrnuţă special ca cetăţenii să-şi spună părerea despre înfiinţarea unei voliere temporare, pe un teren de pe Muntele Căpitanu, din câte se pare, care să ajute vulturii să se adapteze. Absenţa rucărenilor de la dezbatere profită planurilor fundaţiei, care n-a întâmpinat oprelişti din partea comunităţii locale dezinteresate de subiect. Ce se întâmplă la Lereşti? Primarul Marian Toader a apelat la procedura de consultare publică a proiectului de hotărâre privind „Participarea Comunei Lereşti în proiectul de reintroducere a vulturilor în zona Munţilor Făgăraş, iniţiat de Fundaţia Conservation Carpathia”. Astfel, înainte de a se ajunge la un vot în Consiliul Local, lereştenii au fost invitaţi să se pronunţe, pro sau contra, iniţiativei.
- Primăria Lereşti nu va fi implicată financiar în acest program
Consilierilor locali li se va cere ca, pe lângă votul pentru intrarea Lereştiului în programul celor de la Carpathia, să-şi desemneze un reprezentant în comitetul consultativ al proiectului, care va colabora cu celelalte autorităţi implicate şi cu fundaţia.
„Comuna Lereşti sprijină demersurile administrative, tehnice şi instituţionale aferente implementării proiectului, fără implicarea de obligaţii financiare din partea administraţiei publice locale.”, mai prevede proiectul de hotărâre aflat în consultare publică.
În susţinerea viitoarei hotărâri a Consiliului Local, referatul primarului Marian Toader preia o parte din argumentele colaboratorilor de la Conservation Carpathia, care le-au fost prezentate şi rucărenilor.
„Pe teritoriul României au existat toate cele patru specii de vulturi din Europa, chiar cu populaţii cuibăritoare însemnate. Acest lucru este dovedit de datele existente şi publicate, exemplarele din colecţiile muzeelor etc. Aceste patru specii sunt următoarele: vulturul sur, vulturul negru, hoitarul şi zăganul. În momentul de faţă, toate speciile sunt dispărute, ceea ce înseamnă că nu mai au populaţii cuibăritoare, migratoare sau populaţii de iernare. Există doar observaţii ocazionale sau foarte rare ale unor exemplare hoinăritoare.
Dispariţia vulturilor din România s-a datorat, probabil, mai multor cauze, dintre care mai importante au fost persecuţia directă pentru trofee şi otrăvirea (vulturii au fost victime secundare în campaniile de otrăvire împotriva urşilor şi lupilor). Ultimii vulturi au dispărut din România în perioada 1940-1950.
Beneficiile ecologice ale vulturilor
Vulturii sunt specii necrofage, care se hrănesc exclusiv cu cadavre, pe care le găsesc în natură. Chiar dacă ei nu atacă prăzi, adesea sunt confundaţi cu alte specii prădătoare (în special, cu acvile), probabil, datorită dimensiunilor lor impunătoare. Prin particularităţile lor de hrănire, vulturii sunt deosebit de importanţi pentru mediul înconjurător, fiind consideraţi adevăraţi sanitari ai ecosistemelor.
Vulturii au capacitatea de a detecta foarte repede cadavrele de animale şi le pot devora în foarte scurt timp. Prezenţa lor într-o zonă poate fi şi în avantajul comunităţilor locale, ei contribuind la:
-reducerea cantităţilor de deșeuri de origine animală (resturi din abatorizare), care, de regulă, sunt abandonate în locuri neautorizate sau trimise la incinerat (cu costuri mari). Prezenţa acestor resturi în preajma satelor constituie o sursă de atracţie, în special, pentru urşi, care sunt tentaţi să vină în intravilan şi, astfel, apar şi conflictele cu omul;
-reglementează dezvoltarea agenţilor patogeni şi răspândirea acestora (ex. pesta porcină). Vulturii, prin activitatea/efectul lor de curăţare, inhibă atât viteza, cât şi severitatea unei epidemii. Ei, practic, nu distribuie prin fecale sau prin corpul lor aceste boli.
Beneficii socio-economice
Reintroducerea vulturilor va fi un motiv bun pentru încurajarea turismului bazat pe observaţia acestor păsări impunătoare. În zonele în care s-au implementat proiecte de reintroducere a vulturilor, s-a dezvoltat, de obicei, un turism bazat pe vulturi. În aceste zone se pot realiza puncte de observaţie şi „restaurante” unde vulturii vor veni pentru a se hrăni şi vor putea fi văzuţi mai uşor.
Un exemplu pe care dorim să îl prezentăm este cel al Parcului Naţional Dadia (Grecia), a cărui atracţie principală sunt trei specii de vulturi, având aproximativ 300.000 de vizitatori pe an! În acest parc naţional există un centru de vizitare care atrage turişti din toate colţurile lumii, aici se organizează diferite programe de educaţie, vizionări de documentare, dar tot de aici se accesează observatoarele amplasate pentru a observa vulturii hrănindu-se în locuri special amenajate.
Crearea de noi locuri de muncă – programele de reintroducere sunt proiectate pe termen lung, asigurând locuri de muncă pentru oameni din comunitate (rangeri, personal pentru întreţinere şi intervenţie, ghizi de specialitate).
Reducerea costurilor de colectare, transport şi incinerare a animalelor moarte din ferme – aprovizionarea locurilor de hrănire este benefică, mai ales fermelor mici, care vor colabora cu programul de vulturi şi pot să „scape” de animalele decedate din ferma lor, gratis, fără a plăti transportul şi incinerarea.
Proiectul Carpathia de reintroducere a vulturilor
Proiectul prin care ne propunem reintroducerea vulturilor va beneficia de o finanţare mixtă, cu bani proveniţi parţial de la finanțatori şi donatori, dar şi din accesarea de fonduri europene.”
- Carpathia va deschide un centru de vizitare pe tema vulturilor, după modelul celor de la Rucăr şi Lereşti, având ca subiect castorul şi zimbrul
Prin proiectul pe care vi-l prezentăm se doreşte, în primul rând, crearea unui consorţiu format din reprezentanţii administraţiilor publice locale Dâmbovicioara, Rucăr, Dragoslavele, Valea Mare, Lereşti, ai DSVSA Argeş şi ai Fundaţiei Conservation Carpathia, consorţiu responsabil pentru implementarea proiectului pe termen lung.
În perioada 2026-2034, vor fi eliberate, anual, grupuri de 20-25 de exemplare, până la formarea unei populaţii stabile de vultur sur şi vultur negru. „Chiar dacă pe raza comunelor menţionate am identificat mai multe locuri favorabile (zone stâncoase) instalării unei colonii de vulturi, nu putem anticipa în ce zonă se vor stabili aceştia după eliberare.”, precizează specialiştii fundaţiei.
Aceştia propun amenajarea unor puncte de observare a vulturilor în zona de hrănire, obiectiv care se va realiza după eliberarea primelor păsări. Pe agenda de lucru a fundaţiei se află şi construirea unui centru de vizitare, având ca elemente centrale speciile de vulturi. „Un astfel de centru va reprezenta un punct de atracţie pentru turiştii care vizitează zona şi va contribui la informarea membrilor comunităţii cu privire la rolul şi importanţa vulturilor; acest centru de vizitare va completa cele două centre deja existente despre zimbri (Lereşti) şi castori (Rucăr).”, este argumentul acestora.
Toate acestea vor fi realizate de către Conservation Carpathia şi nu vor implica obligaţii financiare din partea comunităţilor locale. Fundaţia va angaja trei-patru persoane pentru implementarea etapelor fizice ale proiectului şi pentru deservirea centrului de informare.