În 2025, Consiliul Local s-a pronunţat de două ori asupra proiectului de reabilitare a fostului Cinematograf „Balada”, preluat de Primăria Câmpulung de la Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor „RomâniaFilm” în iulie 2023. Pe 11 februarie 2025, au fost aprobate documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii şi cifrele investiţiei reieşite din D.A.L.I., iar pe 16 iulie, proiectul tehnic şi valorile aferente. O să punctăm în deschiderea acestui articol costurile necesitate de reparaţia capitală a clădirii, pe care R.A.D.E.F. a predat-o municipalităţii cu condiţia de a nu-i schimba funcţiunea căreia i-a servit, aceea de cinema. Întregul proiect de reabilitare implică cheltuieli estimate la 8.084.156,50 lei, din care 4.117.400 lei reprezintă construcţii + montaj. Diferenţa de 3.966.756,50 lei, din câte am înţeles din dialogul purtat în forul deliberativ pe la începutul anului, ar reprezenta-o dotările. Potrivit Ghidului de finanţare al programului vizat de autorităţi, pentru a-şi pune la punct clădirea, este eligibilă întreaga valoare a proiectului, 8.084.156,50 lei.
- Primăria Câmpulung nu se poate compara cu Primăria Timişoarei, care a reabilitat complet trei cinematografe
Cu siguranţă, pe cetăţeni îi interesează, mai mult decât costă, ce va fi acolo. Va fi sau nu va fi cinematograf? În teorie, da. Chiar două cinematografe. Unul interior, altul exterior. În realitate, este greu de crezut că Primăria îşi va permite să ruleze filmele „pe val”, ca la cinematografele din ţară, care se respectă, pentru că sunt costuri uriaşe pentru un buget care nu poate susţine mai nimic, în afară de funcţionarea Primăriei şi a instituţiilor din subordine. Iar cu filme „expirate”, inferioare valoric, nu ai public.
În luna februarie, când a intrat D.A.L.I. pe ordinea de zi a şedinţei de Consiliu, Bogdan David spunea că încasările din bilete – calcul făcut, probabil, raportat la o sală în permanenţă plină – nu acoperă nici 10% din cheltuiala cu filmele, pentru a căror proiecţie trebuie să plăteşti. Primăria n-a întreprins şi un studiu al rentabilităţii acestei activităţi, care riscă să genereze aceleaşi pierderi ca la bazinul de înot, chiar mai mari. Sau, în scenariul optimist, să nu funcţioneze niciodată ca cinematograf, neavând ce să proiecteze pe cele două ecrane propuse. Exceptând filmele făcute de elevi cu telefonul, în cadrul unor proiecte şcolare.
Singurul lucru asupra s-au pus de acord puterea şi opoziţia, exceptând destinaţia „ceţoasă”, este că imobilul trebuie reparat. „Centru cultural multicultural” este denumirea care acoperă, teoretic, o paletă generoasă de acţiuni, care ar putea fi găzduite de spaţiul reabilitat. Dar pe cea de cinematograf nu şi-o asumă, cu toată gura, nici Executivul, chiar dacă, în urmă cu câteva luni, administratorul public Ioana Marcu spunea că – cităm cu toată acurateţea -: „Nu se schimbă nicio funcţiune. A fost cinematograf, rămâne cinematograf.”
Însă recenta documentaţie ajunsă în atenţia Consiliului Local, la jumătatea lunii iulie, punctează vag această destinaţie. Redăm din documentele care susţin hotărârea de Consiliu din 16 iulie 2025, prin care s-a aprobat proiectul tehnic: „Dincolo de intervenţia tehnică, această investiţie va reda oraşului Câmpulung nu doar o clădire funcţională, ci un spaţiu viu şi activ, capabil să găzduiască iniţiative culturale, educaţionale şi sociale pentru toate vârstele – de la serbările elevilor, la activităţi recreative pentru seniori şi spectacole deschise publicului larg.” Remarcaţi din această exprimare largă că, oarecum, se evită termenul „cinematograf”, chiar dacă această funcţiune se poate regăsi şi în „activităţi recreative”, şi în „spectacole”.
Rezerva este explicabilă, căci Primăria Câmpulung nu este Primăria Timişoarei, care a reabilitat complet trei cinematografe! Trei! Timişoara este singurul oraş din România cu o reţea activă de cinematografe. Dar ce lume trăieşte la Timişoara şi ce lume trăieşte la Câmpulung?! Să ne revenim din visare şi să acceptăm că aici nu există public pentru film.
- „Să nu ne păcălim că vom face vreodată cinematograf. Este clar că nu vor rula filme acolo”
În momentul în care opoziţia a provocat o discuţie pe tema rentabilităţii unui cinema susţinut de Primărie, Ioana Marcu, aflată în postura de a întreţine, din partea Executivului, dialogul, a fost destul de rezervată în explicaţii. Lucru care ne face să bănuim că nu poate spune tare şi răspicat că nu va fi cinematograf acolo, întrucât protocolul cu R.A.D.E.F. prevede altceva. „Este preluat cu intenţia de a se păstra caracterul cultural asumat prin Consiliul Local de către fosta legislatură, în momentul predării de R.A.D.E.F. O clădire întreagă doar pentru cinematograf nu prea rentează. Majoritatea şcolilor îşi doresc o posibilitate de a face serbări într-un centru organizat. În afară de Colegiile „Carol I” şi „Dinicu Golescu” nu avem săli amfiteatru în cadrul şcolilor. Cred că este oportun să reabilităm acest cinematograf şi să-l redăm efectiv cetăţenilor.”, a precizat city-managerul Câmpulungului în momentul în care aleşilor le-a fost prezentată prima documentaţie de proiectare.
„Eu am fost curios şi am studiat, pentru că am vrut să văd câte primării din România deţin cinematografe, căci, până la urmă, aici este speţa, a intervenit Bogdan David. Eu sunt de acord că trebuie făcut ceva cu acea clădire, dar să nu ne păcălim că vom face vreodată cinematograf. Este clar că nu vor rula filme acolo. Şi ar fi trebuit să-i schimbăm destinaţia şi să facem ceva ce avem nevoie. Pentru că filmele au valori foarte mari şi nu se pot compensa. Ştiu o societate care a vrut să facă cinematograf la Câmpulung, a făcut un studiu de piaţă şi o estimare a cheltuielii cu filmele pe care trebuie să le plăteşti, nu-ţi acoperi nici 10% din bilete. Cu toate că cred că condiţia ca să funcţioneze este să aibă 50% minim cinematograf în viitor. Sunt multe semne de întrebare. Că trebuie făcută clădirea, sunt de acord şi eu, dar haideţi s-o facem pentru ce avem nevoie.”
„În momentul preluării de la R.A.D.E.F. – a replicat Ioana Marcu – ne-am asumat păstrarea caracterului cultural, sub nicio formă cinematograf. Este o sală cu funcţiuni multiple, are inclusiv scenă, pentru asta s-a renunţat la câteva rânduri de scaune.”
- Şi dacă doar se salvează o clădire în ruină, proiectul va fi un câştig
În afara ecranului din sala de cinema, proiectul de reabilitare a zonei înconjurătoare clădirii Balada prevede şi un ecran montat pe clădire, pentru proiecţii în aer liber.
Întrucât există acest demers al administraţiei publice locale, care a plătit şi D.A.L.I., şi proiect tehnic, vom prelua şi noi câteva repere din documentaţiile pregătite pentru forul finanţator al iniţiativelor de regenerare urbană.
„Prin proiectul de reabilitare propus, clădirea va fi transformată într-un centru cultural multifuncţional, care va păstra caracterul cultural original, dar îl va extinde şi adapta la cerinţele actuale.” Rezumând proiectul, intervenţiile planificate constau în: consolidarea clădirii cinematografului conform expertizei tehnice; reabilitarea energetică a clădirii prin refacerea hidroizolaţiilor şi termoizolarea acesteia la nivelul faţadei şi a învelitorii, precum şi prin implementarea unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile; recompartimentarea interioară pentru acomodarea funcţiunilor necesare în prezent pentru funcţiunea de cinematograf; amenajarea unui spaţiu de expoziţie pentru potenţialul turistic al municipiului Câmpulung; reconfigurarea rândurilor şi amplasarea scaunelor pentru spectatori în vederea respectării normativelor în vigoare; reconfigurarea spaţiului dedicat scenei; asigurarea accesului şi utilizării spaţiului de către persoane cu dizabilităţi; refacerea tuturor instalaţiilor conform normativelor în vigoare; refacerea finisajelor interioare; înlocuirea tâmplăriei interioare şi exterioare; refacerea copertinelor de acces în clădire; propunerea unor noi copertine în zona de evacuare; refacerea trotuarului de gardă; refacerea scărilor şi trotuarelor publice de acces în proximitatea cinematografului; amplasarea unui ecran suplimentar exterior pe clădirea cinematografului, având vizibilitate din spaţiul dedicat proiectului „Amenajarea domeniului public în zona Cinema Balada.”
Până la urmă, şi dacă nu va fi vreodată cinema, măcar să se ajungă la reabilitarea clădirii, care urâţeşte centrul Vişoiului.