Astăzi, 28 octombrie 2022, instanţa Tribunalului Argeş s-a pronunţat asupra cererii de intervenţie accesorie formulată de municipalitate în speţa Bulevardului „Pardon”. Magistratul a admis în principiu solicitarea Municipiului Câmpulung, autorităţile noastre obţinând o mică victorie în faţa Prefecturii Argeş, al cărei reprezentant ceruse respingerea acestui demers. Demers justificat de administraţia locală prin faptul că interesul municipiului, ca beneficiar al lucrării de amenajare a bulevardului, era de a fi menţinut ceea ce s-a lucrat în baza autorizaţiei atacate de prefect. Fiind acceptat în litigiu, Municipiului Câmpulung are posibilitatea să-şi apere documentul de autorizare şi, mai mult de atât, să-şi apere investiţia realizată până la data deschiderii acţiunii în instanţă.
- Interesul municipiului este să-şi apere investiţia derulată în baza autorizaţiei atacate de prefect
Înainte de al doilea termen de judecată, cel din 29 septembrie 2022, Executivul a cerut permisiunea Consiliului Local pentru o „intervenţie voluntară principală şi/sau accesorie în numele Municipiului Câmpulung”, şi pentru a angaja un avocat care să apere municipalitatea în procesul Bulevardului „Pardon”.
În procesul de la Tribunalul Argeş, părţi sunt Instituţia Prefectului Judeţului Argeş, în postura de reclamant, iniţiator al unei acţiuni chitite pe oprirea lucrărilor pe bulevard, şi primarul Câmpulungului, ca pârât. De ce doar primarul? S-a considerat că primarul are calitatea de emitent al autorizaţiei de construire a cărei anulare este cerută prin procesul de la Piteşti. „Beneficiarul, Municipiul Câmpulung, nu este conceptat şi citat în calitate de pârât în cauză.”, menţionează documentaţia înaintată spre studiu consilierilor municipali, cărora, în urmă cu o lună, li s-a cerut să fie de acord cu intrarea Municipiului Câmpulung în proces. Argumentul pentru care aleşilor li s-a făcut o asemenea propunere este că Municipiul Câmpulung are şi el de pierdut – mai mult ca primarul – prin anularea autorizaţiei de construire, rămânând cu lucrarea de pe bulevard „descoperită” de actul principal.
Pe 24 august 2022 a avut loc primul termen de judecată al acestui litigiu de durată. Primarul a solicitat, la prima înfăţişare, introducerea în cauză a Municipiului Câmpulung, ca beneficiar al lucrărilor care fac obiectul autorizaţiei de construire nr.101/13.12.2019. Instanţa a respins solicitarea, pe motiv că Legea contenciosului administrativ îl vizează pe emitentul actului, nu pe beneficiarul lui.
Deşi anularea autorizaţiei de construire îl afectează în mod direct, destinatarul ei, Municipiul Câmpulung, nu era parte în proces. Executivul a considerat că, prin anularea autorizaţiei emisă în favoarea Municipiului Câmpulungului – care nu era chemat în judecată, ca beneficiar -, i se încalcă principiul dreptului la apărare şi, totodată, posibilitatea de a formula probe, hotărârea pronunţată nefiindu-i opozabilă.
„Instrumentul juridic prin care Municipiul Câmpulung poate interveni în proces şi deveni parte a acestuia este reprezentat de cererea de intervenţie voluntară principală (…). Dat fiind faptul că primarul municipiului Câmpulung este deja parte în acest proces, în calitate de pârât, în considerarea calităţii sale de emitent al autorizaţiei de construire a cărei anulare se cere, formularea şi însuşirea unei cereri de intervenţie de către Municipiul Câmpulung nu pot fi făcute de către primar, care reprezintă în mod obişnuit în instanţă unitatea administrativ-teritorială, în cauză putând exista un conflict de interese.
Astfel, se impune ca formularea unei astfel de cereri să fie autorizată de către Consiliul Local.”, astfel a sunat propunerea Executivului lansată Legislativului municipal.
- Dacă Municipiul Câmpulung rămânea pe margine, ar fi suportat consecinţele fără să fi avut posibilitatea să se apere
La şedinţa de Consiliul Local în care s-a discutat intrarea municipalităţii în proces pe calea unei cereri de intervenţie, consilierul juridic Alexandra Ioniţă a explicat cu claritate ce caută Municipiul Câmpulung în cauză. Şi ce risc implică absenţa lui. „Obiectul acestui dosar este reprezentat de anularea unui act administrativ cu caracter individual. Orice cerere de acest fel trebuie judecată în contradictoriu atât cu emitentul actului, cât şi cu beneficiarul. Instanţa de judecată s-a pronunţat asupra unei cereri de introducere în cauză şi nu asupra unei cereri de intervenţie. Vorbim despre două temeiuri de drept diferite. Cererea de faţă nu tinde la tergiversarea dosarului, ci tinde să regularizeze o situaţie care a fost gestionată greşit, pentru că în ipoteza în care municipiul nu va apărea ca parte în dosar, hotărârea nu-i va fi opozabilă. În acest context, ne vom trezi în situaţia în care municipiul va suporta consecinţele fără să fi fost parte în dosar şi fără să fi avut posibilitatea să-şi formuleze propriile apărări.”, a precizat, la acel moment, juristul Alexandra Ioniţă.
Ba chiar exista pericolul lungirii excesive a litigiului, întrucât „sentinţa pronunţată fără ca acesta să fi fost parte este susceptibilă de casare, ceea ce ar presupune o rejudecare”.
Magda BĂNCESCU