Muncitorii lui George Răuţoiu de pe şantierul parcului din Grui s-au evaporat. Şi nu pentru că ar fi fugit de muncă, ci pentru că au fost mutaţi, pur şi simplu. De la oraş, la comună, mai exact la Bughea de Sus, unde investiţia este finanţată prin Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”. Practic, de la o lucrare care trebuia terminată cu prioritate, în mijlocul cartierului, muncitorii au fost trimişi pe alte fronturi.
- Doi muncitori, puși să care pământul în zonele care vor fi transformate în spații verzi
Firmele familiei Răuţoiu au apărut în peisajul lucrărilor publice din Câmpulung în timpul mandatului lui Liviu Ţâroiu, care le-a încredinţat rapid câteva contracte consistente: podul de la Apa Sărată, modernizarea Pieţei Primăriei şi asfaltarea străzilor Ion Ţicăloiu, Plăieşi şi Drăceşti. A fost doar începutul. În mandatul actualei administraţii, lista contractelor a crescut substanţial: cinci parcuri, şase intersecţii şi scuarurile din zona „Piaţa Neacşu”, străzile Grigore Alexandrescu, Valea Bărbuşii, Leculeşti şi Pârşeni, plus trotuarele de pe Şoseaua Naţională şi Grigore Alexandrescu. La toate acestea se adaugă zeci de lucrări prin comunele din jur.
Cu un portofoliu de lucrări cât pentru trei constructori, Răuţoiu pare să le fi început pe toate odată, dar fără să termine vreuna la timp. Aşa se explică şi lipsa oamenilor de pe şantierele din oraş. În loc să termine ce a început în Câmpulung, îşi plimbă muncitorii dintr-un loc în altul, iar uneori îi mută de tot – cum s-a întâmplat cu cei de la Grui, trimişi să lucreze la marginea Bughei de Sus, într-o comunitate etnică unde a prins o nouă lucrare. Practic, oraşul rămâne în aşteptare, în timp ce constructorul îşi prioritizează zonele îndepărtate ale comunelor.
Nu muncitorii sunt de vină. Nici măcar nu este corect să le cerem explicaţii. Ei îşi fac treaba acolo unde sunt trimişi. Problema este la constructor şi la felul cum înţelege să gestioneze nenumăratele şantiere. În loc să se concentreze pe o lucrare, să o finalizeze cap-coadă şi să predea o lucrare terminată, alege să înceapă mai multe deodată. Pare mai interesat să se vadă mişcare decât să se vadă rezultate.
Exemplul din Grui spune tot. La începutul lunii iulie 2025, pe şantier erau aproximativ douăzeci de muncitori. Vineri, 1 august 2025, mai erau doar doi. În restul zilelor de săptămână, numărul lor a fost într-o continuă scădere – de la patru, la trei, apoi la doi. Cei doi muncitori rămaşi îşi făceau treaba fără comentarii, cărând pământ şi nivelând spaţiile pe care urmează să fie pus gazonul decorativ, plantele şi arborii. Nu de ei depinde ritmul lucrărilor, ci de cei care decid unde sunt trimişi oamenii.
În aceeaşi zi de vineri, în parc se aflau şi alţi patru muncitori, însă nu erau de la vreo firmă a lui Răuţoiu, ci de la o firmă din Sibiu, respectiv Terra Building SRL, care se ocupau de montarea stâlpilor de iluminat. Potrivit celorlalţi doi muncitori de la faţa locului, după ce vor fi umplute toate zonele cu pământ, urmează amenajarea sistemului de irigaţii, abia apoi se va putea trece la montarea gazonului.
În paralel, la Bughea de Sus, activitatea este mult mai vizibilă. O parte dintre muncitorii din Grui au fost trimişi pe Valea Siliştii, să lucreze la amenajarea gabioanelor, iar alţii pe strada Poligonului, unde tot vineri se turna primul strat de asfalt, după montarea podului peste râul Bughea. Acolo se lucrează. În Grui, mai mult se aşteaptă, probabil, ploile, pentru că atunci când plouă, muncitorii fac pauză.
Problema este şi lipsa forţei de muncă, dar şi modul în care George Răuţoiu îşi împarte resursele. Faptul că o lucrare este începută şi abandonată pe parcurs, în timp ce muncitorii sunt mutaţi după cum dictează interesul, nu face decât să întârzie termene, să irite oamenii şi să prelungească disconfortul.
În Grui, şantierul este deschis de mai bine de un an, iar locatarii blocurilor din zonă şi-au pierdut speranţa că vor mai vedea vreo finalizare. Între timp, ghenele de gunoi stau în mijlocul trotuarului, în calea tuturor, iar în zilele călduroase degajă un miros greu de suportat. Atât timp cât lucrările nu sunt tratate cu seriozitate, nici rezultatele nu vor fi pe măsură.
Contractul pentru cele cinci parcuri, în valoare de 14,2 milioane lei, a fost câştigat, în 2022, de o asociere formată din opt firme din mai multe judeţe: Group Concif SRL, din Bădeni-Stoeneşti, Conteh Barengott SRL, din Târgovişte, Comsid Tehnosteel SRL, din Simeria-Hunedoara, Tera Design Studio SRL, din Chiajna-Ilfov, Loftrek SRL, din Baia Mare, Oltenia Gardel SRL, din Craiova, Real Construct Development SRL, din Bucureşti, în calitate de asociaţi, Bubu Cons SRL, din Târgovişte, subcontractant.
Robert Adrian ŞTEFAN
