În cadrul „foiletonului” în instanţă al Hotelului Regal se conturează un capitol cu un subiect care nu este o noutate: una dintre moştenitoare cere ca ultima „rundă” a procesului cu municipalitatea să nu mai fie judecată în Argeş. Nu este prima dată când pe parcursul unui litigiu anevoios, început în vara anului 2019, aflat în prezent în faza de rejudecare, se cere strămutarea dosarului. Asta deşi judecătorii de la instanţele argeşene ştiu pe dinafară „saga” câmpulungeană, fragmentată în mai multe speţe, unele fără legătură cu autorităţile locale. În 2019, a izbucnit cel mai „proaspăt” dintre procesele urmaşilor cu Primăria Câmpulung, care se apropie de un verdict final şi definitiv. Cauza se află, pentru a doua oară, pe masa magistraţilor de la Curtea de Apel Piteşti, etapă în care una dintre nepoatele lui Niţă Ştefănescu speră să-i reuşească mutarea ei la altă instanţă. Acesta este motivul pentru care revenim asupra unui diferend interminabil: Crizanţa Smaranda Alexandra Ionescu a formulat o cerere de strămutare, care va fi soluţionată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pentru ca avocatul Gabriel Gioarsă, care a asigurat apărarea municipalităţii, să-i poată reprezenta interesele şi în acest nou dosar, era nevoie de un mandat din partea Consiliului Local.
- Cauză nouă desprinsă din procesul revendicării întregului imobil
Cazul complicat al Hotelului Regal a reintrat pe ordinea de zi a unei şedinţe a Consiliului Local Câmpulung, fiind nevoie ca şi aleşii din mandatul 2024-2028 să se pronunţe pe marginea încheierii unui contract de servicii juridice de reprezentare a Municipiului Câmpulung şi a Primarului Municipiului Câmpulung în dosarul aflat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Cum avocatul Gabriel Gioarsă este omul care cunoaşte cel mai bine detaliile acestui litigiu dificil, obţinând pentru Câmpulung două victorii la Tribunalul Argeş pe subiectul Hotelului Regal, era firesc ca tot el să pledeze şi în chestiunea strămutării la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Asigurarea serviciilor profesioniste ale apărătorului care a câştigat toate procesele Primăriei Câmpulung – inclusiv pe cel al Bulevardului „Pardon”, iniţiat de prefectul PNL Radu Perianu -, s-a produs în baza votului acordat de consilierii locali la dezbaterea ordinară din 29 aprilie 2025.
- Lupta în instanţă se duce pentru teren, parter, mansardă şi subsol. Moştenitorilor le este recunoscută proprietatea asupra etajului încă din anul 2005
Pentru cititorii interesaţi de parcursul litigiului, al cărui deznodământ amânat la nesfârşit afectează siguranţa publică, fiind vorba despre o clădire în ruină, vom relua aspectele lui esenţiale.
Miza o constituie terenul, parterul, mansarda şi subsolul, cerute de reclamanţii Crizanţa Smaranda Alexandra Ionescu, Constanţa Elena Domnica Negulescu, Doina Ştefănescu, Simona Elena Ştefănescu, Dragoş Alin Ştefănescu. În urmă cu şase ani, aceştia au chemat în judecată Municipiul Câmpulung, Primăria Municipiului Câmpulung, prin primarul său, şi Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice – Agenţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş.
După decesul celor doi fii ai băiatului lui Niţă Ştefănescu, care s-au judecat cu autorităţile după ’90, lupta în instanţă este continuată de cele două fiice ale fetei primului proprietar al Hotelului Regal, Crizanţa Smaranda Alexandra Ionescu şi Constanţa Elena Domnica Negulescu, împreună cu alţi descendenţi.
În anul 2005, urmaşii au obţinut o hotărâre judecătorească, prin care le este recunoscut dreptul asupra etajului, unde erau spaţiile de cazare, care au făcut obiectul naţionalizării. Ca să dobândească şi restul clădirii, cu terenul aferent, în 2019, după o perioadă de pauză de 14 ani, moştenitorii au reluat procesele. Pe 13 iunie 2019, la Judecătoria Câmpulung s-a deschis o acţiune a descendenţilor interesaţi să obţină proprietatea întregii clădiri.
Hotărârea pronunţată de Judecătoria Câmpulung, pe 4 martie 2020, când primar era Liviu Ţâroiu, era favorabilă municipalităţii câmpulungene. Demersul moştenitorilor a fost respins, pe motiv că instanţele s-au mai pronunţat o dată asupra pretenţiilor lor. În anul 2005, Curtea de Apel Piteşti a dispus retrocedarea în favoarea celor patru nepoţi de la fiu şi de la fiică ai lui Ştefănescu, în natură, a etajului imobilului. Decizia civilă din 8 februarie 2005 a Curţii de Apel Piteşti a rămas definitivă printr-o decizie din 29 iunie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
- În 2022, la Tribunalul Argeş, tot autorităţile câmpulungene au avut câştig de cauză
De la Câmpulung, dosarul s-a mutat, pe 18 iunie 2020, la Tribunalul Argeş, căruia i s-au adresat părţile nemulţumite de verdictul instanţei municipale. Pe 2 iunie 2022, Tribunalul a schimbat sentinţa Judecătoriei Câmpulung, care dăduse câştig de cauză Primăriei pe considerentul puterii de lucru judecat, şi a respins acţiunea urmaşilor ca inadmisibilă. Instanţa le-a obligat pe Crizanţa Smaranda Alexandra Ionescu şi Constanţa Elena Domnica Negulescu să plătească autorităţilor câmpulungene 2.000 de lei reprezentând onorariul avocatului. Hotărârea Tribunalului Argeş n-a fost definitivă, perdanţii având dreptul să facă recurs.
- #ot în 2022, Curtea de Apel Piteşti s-a pronunţat în favoarea moştenitorilor, decizând rejudecarea
Ceea ce s-a şi întâmplat. Au ripostat la Curtea de Apel Piteşti Crizanţa Smaranda Alexandra Ionescu, Constanţa Elena Domnica Negulescu, acestora alăturându-li-se Oana Maria Ştefănescu. Recursul înregistrat pe 13 iulie 2022 a fost finalizat după o jumătate de an. Pe 20 decembrie 2022, Curtea de Apel Piteşti a admis recursul, a casat decizia Tribunalului şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
- În 2024, la Tribunalul Argeş, din nou un verdict favorabil municipalităţii
Pe 9 februarie 2023, cauza a revenit la Tribunal, care a început judecata pe 13 martie 2023. Tot în luna martie, Crizanţa Smaranda Alexandra Ionescu şi Constanţa Elena Domnica Negulescu au încercat să obţină strămutarea procesului, însă, pe 29 martie 2023, Curtea de Apel Piteşti le-a respins cererea.
Prin urmare, acţiunea a rămas pe rolul Tribunalului Argeş. Instanţa a pronunţat, pe 1 aprilie 2024, verdictul, care din nou a fost unul pozitiv pentru administraţia câmpulungeană. Cea mai importantă parte a hotărârii, care interesează Câmpulungul, a reprezentat-o respingerea cererii faţă de Municipiul Câmpulung şi Primăria Municipiului Câmpulung. Iniţiatorilor procesului, perdanţi în această fază, li s-a cerut să achite administraţiei câmpulungene cheltuieli de judecată în sumă de 4.000 de lei.
- 8 mai 2025, termenul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea cererii de strămutare
De la Tribunal s-a ajuns, pentru a doua oară, la Curtea de Apel Piteşti. Recursul a fost înregistrat pe 12 iunie 2024 şi a parcurs trei „episoade” în instanţă: 9 decembrie 2024, 17 februarie 2025 şi 14 aprilie 2025. Următoarea înfăţişare a fost programată pe 13 iunie 2025. Dar până atunci este fixat, pe 8 mai 2025, termen de judecată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea cererii de strămutare.