Unul dintre proiectele verzi de amploare din Muscel este planificat la Bălileşti, care a derulat în acest sens formalităţile necesare la Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş. Administraţia publică locală şi-a propus împădurirea a 23 de hectare, proprietate publică a comunei, cu salcâm în amestec cu diverse tari şi arbuşti. Pe lângă efectele benefice asupra mediului, autorităţile urmăresc şi introducerea în circuitul productiv a unei păşuni degradate, după regenerare prin acţiunea despre care relatăm.
- Întreaga suprafaţă va fi împădurită cu 5.000 puieţi/ha
Din memoriul de prezentare având ca autor societatea Alfrid SRL, din Piteşti, aflăm care sunt lucrările propuse pentru împădurirea trupului de păşune „În Dos”, din satul Băjești, cu suprafaţa totală de 22,5748 ha: împrejmuirea terenului, pe lungimea de 2.451 ml, cu gard din sârmă ghimpată, bulumaci de salcâm (gorun), din trei în trei metri, cinci rânduri de sârmă ghimpată şi două diagonale; curăţirea terenului de tufişuri, arbuşti, arbori subţiri; pregătirea terenului în vetre; împădurirea întregii suprafeţe cu 5.000 puieţi/ha (se vor planta trei rânduri de salcâm şi un rând de specii de amestec + arbuşti). S-au propus lucrări de întreţinere pentru patru ani, date fiind condiţiile dificile de instalare a plantaţiilor şi tendințele climatice din ultimul deceniu şi anume apariţia constantă a unor perioade prelungite de secetă. Paza plantaţiilor se va face de către personal angajat al executantului sau de către Ocolul Silvic Aninoasa, în funcţie de opţiunile la momentul declanşării lucrărilor. Controlul anual al regenerărilor se va face în 23 pieţe de probă rotunde, cu suprafaţa fiecăreia de 200 mp, materializate după plantare cu borne din lemn în centrul pieţei.
- Din cauza reducerii numărului de animale, păşunea n-a mai fost folosită şi, prin urmare, nici întreţinută
Potrivit documentaţiei prezentate Agenţiei pentru Protecţia Mediului Argeş, terenul propus pentru împădurire măsoară 22,5748 ha. Respectiva suprafaţă este reprezentată de un singur trup de teren, compact, având categoria de folosinţă păşune. „Trupul de păşune situat în punctul „În Dos”, din satul Băjeşti, are suprafaţa totală de 23,0048 ha, însă în interiorul acestuia se află un arboret de salcâm, din plantaţii, cu vârsta de 10 ani şi stare foarte bună de vegetaţie, cu suprafaţa de 0,4300 ha. Acea suprafaţă se va menţine ca atare. În consecinţă, suprafaţa efectivă propusă pentru împădurire este de 22,5748 ha. Terenul se află situat în extravilanul U.A.T. Bălileşti, în zona central – vestică a teritoriului administrativ al comunei, la 1,1 km Nord-Vest de satul Băjeşti şi la 2,6 km Sud-Vest de satul Bălileşti, sat de reşedinţă al comunei cu acelaşi nume. Suprafaţa de teren agricol – pășune, care face obiectul acestui proiect tehnic, este situată pe versantul drept al Văii lui Băj (afluent al Râului Bratia).”, redăm din studiul prezentat pe portalul APM Argeş.
La Nord şi la Vest, vecinătatea este reprezentată de fondul forestier, proprietate privată, în raza Ocolului Silvic Experimental Mihăeşti, la Sud, de un teren agricol, proprietate privată, iar la Est, de albia minoră a Văii lui Băj. Accesul la terenul propus pentru împădurire se face pe DN 73 (E574) Piteşti – Braşov, apoi DJ 732A Cişmea (DN 73) – Bălileşti, drumuri locale ale satului Băjeşti şi drumul forestier Valea lui Băj (care se desfăşoară pe malul stâng al Văii lui Băj).
În anii ’90, terenul a fost folosit ca păşune de către locuitorii satului Băjeşti, fiind curăţat permanent de mărăcinişuri şi lăstărişuri. „În ultimii 10-20 de ani, gradul de folosire a păşunii din trupul „În Dos” a scăzut constant, ca urmare a diminuării numărului de animale din zonă. În consecinţă, păşunea a fost invadată parţial de vegetaţie lemnoasă – arbuşti, arbori -, iar calitatea covorului ierbaceu a scăzut. În ultimii ani, proprietarul terenului, UAT Comuna Bălileşti, a executat lucrări de extragere a arborilor izolaţi, dar arbuştii s-au extins în continuare.
- De ce a fost ales salcâmul
Specialiştii au constatat existenţa fenomenului de eroziune moderată de suprafaţă, produsă de apele pluviale. În partea inferioară a versantului, către Valea lui Băj, apar izolat ogaşe slab conturate, cauzate de concentrarea apelor pluviale de pe restul versantului, „dar nu se poate spune că terenul este erodat în adâncime, ci numai expus la respectiva formă de degradare”. Altă concluzie a celor care au studiat terenul: este vulnerabil la alunecări de teren.
Memoriul de prezentare punctează şi considerentele care au stat la baza alegerii împăduririi cu salcâm. „Starea de degradare a solului din cadrul suprafeţei analizate şi tendinţa de extindere a acesteia impun alegerea unei soluţii rapide de acoperire a terenului cu vegetaţie forestieră pentru consolidarea terenului, specia „salcâm” fiind o opţiune testată pentru atingerea acestui obiectiv. Specia forestieră nativă specifică amplasamentului este fagul, dar este bine ştiut că realizarea de plantaţii cu fag în terenuri deschise implică incertitudini, riscuri şi costuri majore, generate în principal de temperamentul de umbră al respectivei specii şi de durata de atingere a stării de masiv.
Enclava existentă în interiorul terenului, plantată cu salcâm acum 10 ani, este un reper foarte bun cu privire la aplicabilitatea acestei soluţii tehnice. Mai precis salcâmul plantat are o dezvoltare peste aşteptări, având o stare foarte bună de vegetaţie şi productivitate mijlocie spre superioară.
Salcâmul, pe lângă gradul ridicat de reuşită a plantaţiilor şi atingerea rapidă a stării de masiv, asigură o paletă largă de beneficii. Pe lângă masa lemnoasă de calitate, cu multe utilizări în economia locală, salcâmul asigură şi protecţia eficientă a solului împotriva eroziunii, a alunecărilor de teren. Nu este de neglijat nici producţia meliferă a respectivei specii. Experienţa locală la introducerea salcâmului în zonă a demonstrat că plantaţiile cu această specie nu au dăunători naturali şi sunt reziliente la schimbările climatice.”, precizează autorul memoriului de prezentare.