Consiliul Judeţean şi-a propus de mai mult timp punerea în valoare a sitului arheologic Jidova, în cadrul unei investiţii estimate la 15 milioane de lei, cu o durată de aproximativ cinci ani. Esenţa proiectului constă în demolarea tuturor clădirilor administrative şi reconstruirea „Muzeului de Istorie şi Arheologie Jidova” în exteriorul castrului. Investiţia urmăreşte şi acoperirea unei părţi a ruinelor istorice cu structuri metalice uşoare şi pereţi de sticlă.
Lucrările de arhitectură propuse vizează valorificarea sitului arheologic ca peisaj şi ca ansamblu de vestigii descoperite sau care vor fi descoperite ulterior. Punerea în valoare a monumentului istoric se va realiza prin circuite pietonale, zone de odihnă şi pentru mici întâlniri şi spectacole. Elementele centrale sunt muzeul şi punctele de informare-prezentare răspândite în sit, acolo unde se observă „rămăşiţe” antice consistente şi caracteristice pentru categorii de lucrări şi activităţi istorice: fortificaţii, ateliere de producţie, zone de extracţie a materialelor de construcţie, magazia de cereale, circulaţii antice.
- Proiectul Consiliului Judeţean presupune desfiinţarea construcţiilor administrative existente
Castrul Roman Jidova a constituit unica temă a şedinţei extraordinare a Consiliului Judeţean din 1 aprilie 2025, fiind nevoie de adoptarea unei hotărâri prin care să fie declarate de uz public mai multe bunuri imobile: muzeul, cabina porţii, două anexe şi grupul sanitar, date în folosinţă în anul 1943. Adoptarea unei astfel de norme a fost justificată de faptul că în Hotărârea de Guvern nr.447/2002 privind atestarea bunurilor aparţinând domeniului public al Judeţului Argeş nu sunt prevăzute date tehnice privind construcţiile administrative existente în incinta acestui imobil, nefiind posibilă înscrierea lor în cartea funciară.
„Consiliul Judeţean Argeş, prin Direcţia Strategii Sinteze Proiecte cu Finanţare Internaţională, are în vedere demararea proiectului „Reabilitarea, conservarea şi punerea în valoare a Castrului Roman Jidova”. În cadrul acestui proiect, lucrările vor viza intervenţii de conservare, restaurare şi valorificare a vestigiilor arheologice, ceea ce presupune desfiinţarea construcţiilor administrative existente. Pentru a putea obţine autorizaţia de desfiinţare a acestora, se impune înscrierea lor în cartea funciară nr. 86838 Câmpulung, drept pentru care este necesară completarea domeniului public al Judeţului Argeş cu aceste bunuri.”, menţionează documentaţia pregătită pentru şedinţa de marţi, 1 aprilie 2025.
În primăvara anului trecut, Consiliul Judeţean a demarat procedura obligatorie la Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş pentru investiţia menţionată. Terenul şi construcţiile existente – vestigiile arheologice, muzeul, clădirea bazei arheologice – sunt proprietatea publică a Consiliului Judeţean şi se află în administrarea Muzeului Judeţean Argeş. Potrivit memoriului de prezentare, suprafaţa totală a imobilului este de 19.740 mp, fiind compusă din: teren intravilan, curţi-construcţii, de 17.009 mp, drum de 506 mp şi un teren intravilan, fâneaţă, de 2.225 mp.
Construcţiile cu statut de monument istoric se încadrează în clasa II de importanţă şi de expunere la cutremur, ceea ce înseamnă „clădiri care prezintă un pericol major pentru siguranţa publică în cazul prăbuşirii sau avarierii grave”, iar cele de protecţie a monumentelor istorice sunt incluse în clasa III. Au regim de monument istoric castrul de pământ de la începutul secolului II, castrul de piatră de la sfârşitul secolului II şi începutul secolului III şi fortificaţia de pământ de la sfârşitul secolului II şi începutul secolului III.
- Jidovii, în limbajul popular, erau „fabuloşii oameni înalţi şi puternici, care populau lumea la începuturile ei”
Memoriul de prezentare transmis instituţiei de mediu argeşene punctează câteva referinţe istorice despre fortul de apărare de la Pescăreasa: „Castrul mare roman din punctul „Jidova” este cea mai importantă şi mai bine păstrată construcţie militară de acest gen de pe traseul Limesului Transalutanus, fiind, în acelaşi timp, şi singura edificată din piatră. Nu se cunoaşte numele antic al castrului, însă târziu după retragerea aureliană şi după perioada marilor migraţii ce au transformat în cenuşă operele arhitecturale şi edilitare ale antichităţii, în zorii Evului Mediu, localnicii şi călătorii pe drumul Câmpulungului, deopotrivă, rămân impresionaţi de zidurile încă solide ale castrului aflat în ruină şi le atribuie fabuloşilor oameni înalţi şi puternici care populau lumea la începuturile ei – jidovii, în limbajul popular, întâlniţi în majoritatea mitologiilor europene.”
Documentul stăruie asupra stării de conservare a castrului, „unul dintre cele mai bine păstrate din întreaga Dacie romană.” „În muzeul de sit, în care a fost transformat castrul, pot fi văzute puternicul zid de incintă din piatră, cu porţile şi turnurile adiacente, clădirea ofiţerilor, locuinţa comandantului, magazia în care erau adăpostite proviziile pentru hrana soldaţilor, dar şi a cailor, precum şi ingeniosul sistem de încălzire specific tehnicii romane, aşa-numitul „hypocaustum”. De la „Jidova” provine şi o atestare expresă a trupei militare din armata imperială romană, ce a activat pe Limesul Transalutan, fiind cantonată în acest castru. Este vorba despre o trupă auxiliară alcătuită din luptători originari din Commagena, o regiune a provinciei romane Syria: Cohors Prima Flavia Commagenorum.”
- Drumul de acces către castru va fi reabilitat şi va fi creată o parcare în care să aibă loc două autocare şi 13 autoturisme
În proiect sunt prevăzute lucrări de conservare a materialului istoric şi de remediere a deteriorărilor provocate de expunerea îndelungată la mediul exterior, ulterioară recuperării prin săpătură arheologică, precum şi crearea de anvelope cu scop de protejare şi punere în valoare a ruinelor istorice. Altă acţiune o constituie demolarea tuturor construcţiilor moderne din interiorul castrului. Acest proces se va face controlat, fără a afecta ruinele istorice. Priveliştea va fi readusă la aspectul iniţial, iar solul va fi nivelat şi acoperit cu strat vegetal.
Noul „Muzeu de Istorie şi Arheologie Jidova” va fi construit în exteriorul castrului roman. Acesta va găzdui zona de primire a vizitatorilor, săli de expoziţie şi laboratorul arheologic. Construcţia va fi realizată pe fundaţie pe piloni, cu intervenţii minime asupra solului. Totodată, vor fi montate panouri informative pe platforma de pământ stabilizat depus peste solul vegetal existent.
În privinţa lucrărilor de protejare şi punere în valoare a unor vestigii, în zona „Preatoriumului” se propune acoperirea ruinelor istorice cu structuri metalice uşoare şi pereţi de sticlă, fără a impacta contextul istoric.
Pe partea de circulaţie şi trasee de vizitare, intenţia este de a reabilita drumul de acces către castru şi de a crea o parcare cu capacitatea de două autocare şi 13 autoturisme. Va fi realizat în interiorul castrului şi un traseu de vizitare, folosind materiale specifice contextului istoric. Proiectul ia în calcul reabilitarea zonelor care reprezintă un pericol pentru cei care utilizează sau vizitează castrul.