Pe unde va trece şoseaua de centură? Avem terenurile pentru a face varianta? Au fost frământările începutului de an ale unora dintre aleşii locali. Studiul de fezabilitate – al cărui autor are obligativitatea, prin caietul de sarcini, să ia în calcul trei variante – va „livra” un traseu al centurii. Potrivit arhitectului şef Mădălina Zăgărin, cei care au câştigat contractul de proiectare vor recomanda o variantă, care va fi promovată către avizatori, după ce se aprobă S.F.-ul. Există o propunere a Ministerului Transporturilor cu traseu pe Valea Mare Pravăţ. A doua propunere, inserată în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Câmpulungului, ia în considerare traseul Gruiului. Şi-ar mai fi o propunere, „expirată” din punct de vedere intelectual, prevăzută în Planul Urbanistic General din 1996. „Proiectantul este obligat să le ia în calcul pe toate trei, fără a se rezuma neapărat la ele. Pot fi propuse şi alte variante. Dar are obligativitatea să recomande una.”, a precizat arhitectul şef Mădălina Zăgărin. De reţinut este că municipalitatea vrea şoseaua de centură prin zona ARO, strada Ţicăloiu din Grui, Drăceşti, DN 73, Schitu Goleşti. Iar Ministerul Transporturilor o vede mai degrabă pe culoarul de vale al Râului Târgului.
- Investiţia într-o variantă de ocolire a Câmpulungului se găseşte în etapa proiectării
Toamna trecută, autorităţile locale au semnat contractul pentru „Elaborarea studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiţii „Variantă de ocolire Câmpulung” cu firmele bucureştene Tehno Consulting Solution SRL şi Eco Geodrum SRL, la un cost de 3.567.620 lei. La patru luni distanţă de această etapă consumată pe 12 septembrie 2024, a trebuit votată contribuţia Câmpulungului la elaborarea studiului de fezabilitate.
Cronologic, formalităţile acestei investiţii atât de necesare Câmpulungului, aflată în etapa de proiectare, au debutat la sfârşitul anului 2021. Pe 28 decembrie 2021, autorităţile locale erau de acord cu includerea investiţiei „Varianta de ocolire a Câmpulungului”, cu o lungime 7,8 km şi un cost estimat de 18,8 milioane euro, în Master Planul General de Transport al României. Totodată, obiectivul câmpulungean a fost inserat şi în Planul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030. O jumătate de an mai târziu, pe 29 iulie 2022 mai precis, aleşii în funcţie la acel moment au aprobat încheierea unui protocol de colaborare cu C.N.A.I.R. pentru etapa de proiectare: elaborarea studiului de fezabilitate, a documentaţiei tehnice pentru autorizaţia de construire şi a proiectului tehnic.
Investiţia se va realiza, dacă municipiul va avea norocul de a o vedea realizată, cu fonduri europene. În luna ianuarie a acestui an, Ministerul a cerut administraţiei publice câmpulungene să aprobe bugetul total al obiectivului în faza de proiectare şi contribuţia locală. Autorităţile s-au conformat şi au acceptat următoarele valori: bugetul total al etapei de elaborare a studiului de fezabilitate – 3.690.120 lei; contribuţia proprie de 2% a U.A.T. Câmpulung, în valoare de 60.960 lei, plus TVA de 11.582,40 lei, din valoarea totală eligibilă a proiectului, precum şi toate cheltuielile neeligibile care pot apărea în acest stadiu al proiectului.
În cadrul parteneriatului cu C.N.A.I.R., Primăria plăteşte din bugetul local, de fapt, 98% din valoarea S.F.-ului – 3.048.000 lei -, dar această valoare va fi transferată din bugetul Ministerului Transporturilor, instituţia care depune cererea de finanţare. Bugetul local va suporta efectiv cei 60.960 lei, plus TVA menţionat.
„Oportunitatea, necesitatea şi urgenţa realizării acestei investiţii în infrastructura rutieră de interes judeţean, este dată de încărcarea excesivă a structurii rutiere existente, care sufocă traficul din municipiul Câmpulung. Beneficiile acestui proiect sunt numeroase, dar dintre acestea cele mai importante ar fi devierea traficului de mare tonaj şi nu numai din municipiul Câmpulung, îmbunătăţirea conectivităţii rutiere în zona urbană funcţională, extinderea intravilanului localităţii. Pentru asigurarea unor condiţii optime de desfăşurare a circulaţiei, este necesară separarea traficului de tranzit de cel local, printr-o cale de comunicaţie rutieră care să ocolească oraşul. Această variantă ocolitoare trebuie să fie dimensionată în conformitate cu prevederile specifice, în funcţie de volumele de trafic din zonă. Toată lucrarea va asigura un nivel de siguranţă adecvat atât pentru participanţii la trafic, cât şi pentru pietoni, iar lucrările propuse vor fi conform normativelor legislaţiei în vigoare. Realizarea acestui obiectiv urmăreşte fluidizarea traficului rutier prin ocolirea municipiului Câmpulung, astfel realizarea acestei căi de comunicaţie moderne va scoate traficul de tranzit în afara municipiului.”, sunt argumentele Executivului pentru angajarea cheltuielilor obligatorii ce-i revin.
- În viziunea autorităţilor câmpulungene, centura trece prin Grui. În viziunea ministerului, varianta va fi unită, printr-un drum de legătură, cu drumul expres Piteşti – Mioveni – Câmpulung – Braşov
În cadrul dezbaterii în care s-au aprobat cifrele prezentate s-a redeschis discuţia despre traseul viitoarei şosele de centură. „Până nu avem un traseu clar definit şi o variantă recomandată de proiectanţi, nu avem cum să ştim. Bineînţeles că am fost şi am studiat. Dar se studiază în mare, pentru că sunt locuri prin care nu poţi să treci. Nu poţi să treci pe jos peste pârâu, pe unde se propun poduri pe piloni. Sunt multe lucruri care nu se pot face la pas. Am fost în zonă, m-am uitat şi sunt trei opţiuni.”, a precizat arhitectul şef Mădălina Zăgărin, cu menţiunea din partea introductivă a articolului, că a treia opţiune, propusă în urmă cu 29 de ani, este depăşită.
Prin urmare, sunt valabile două variante de lucru. Amplasamentul propus de UAT Câmpulung este pe partea de Nord-Vest a localităţii, prin zona ARO, cartierul Grui, Drăceşti, DN 73, Schitu Goleşti. Astfel, propunerea de traseu pentru varianta de ocolire a municipiului Câmpulung începe de la intersecţia străzii Mărcuş cu drumul naţional DN 73 şi prezintă o direcţie nordică, urmărind traseul limitei administrative cu comuna Bughea de Jos, prin vecinătatea străzilor Drăceşti, prin cartierul Grui şi pe traseul căii ferate de pe fosta platformă ARO, pentru a se reintersecta cu DN 73, la limita administrativă cu comuna Lereşti.
Amplasamentul propus de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii – Direcţia Generală Programe Europene Transport, conform analizei de favorabilitate, este următorul. Propunerea de traseu pentru varianta de ocolire a municipiului Câmpulung începe de la intersecţia cu drumul naţional DN 73 şi prezintă o direcţie nordică, urmărind culoarul de vale al Râului Târgului. La aproximativ 500 m după ce se desprinde de DN 73, aliniamentul intersectează un teren cu utilitate industrială, care prezintă şi un iaz de decantare. Pentru a nu se expropria o serie de clădiri de locuit, s-a utilizat acest sector de teren şi se propune relocarea activităţilor industriale în alte areale alăturate.
Magda BĂNCESCU