Într-o societate civilizată, unde respectarea legilor este în „sângele” cetăţenilor, n-ar fi fost posibile activităţi într-o construcţie lăsată nefinalizată de aproape trei decenii, aflată într-o stare de real pericol pentru cei care se apropie de ea. Ideea demolării BIG-ului cu notariatele la parter, protejat de nişte funcţionari ai Primăriei de măsura supraimpozitării, ca sancţiune pentru lipsa întreţinerii imobilului ultracentral, n-a apărut dintr-o răzbunare personală. Aşa cum s-a insinuat din partea opoziţiei politice din Consiliul Local la adresa arhitectului şef Mădălina Zăgărin, tratată într-o manieră şocant de batjocoritoare, cu accente de ultraj, ţinând cont de calitatea sa de funcţionar public, de cel responsabil de starea nepermisă de neîngrijire a unei construcţii care produce bani. Într-un document transmis forului deliberativ şi presei, cu ocazia şedinţei extraordinare din 21 ianuarie 2025, aceasta punctează numeroasele abateri de la prevederile autorizaţiei de construire din toamna anului 1996.
- Raportul arhitectului şef: Nu există proces verbal de recepţie la terminarea lucrărilor şi niciun atestat de edificare a construcţiei
Începutul demersului de construire a clădirii din „buza” pasarelei de lângă „Kretzulescu” îl constituie data de 5 noiembrie 1996, când a fost emisă autorizaţia de construire nr. 303/9110. Pe durata celor trei decenii care au trecut de atunci, imobilul a rămas cu exteriorul nefinalizat. Iată ce a descoperit arhitectul şef al Câmpulungului cercetând trecutul acestei clădiri, care a stârnit o telenovelă locală la auzul planurilor de demolare la nivel declarativ. Planuri suspendate pe moment, pentru a nu afecta derularea unui nou proiect de amenajare a Parcului „Kretzulescu”.
„Precizăm că pentru construcţia de la adresa strada Fraţii Goleşti, nr.20B, nu a fost eliberat niciun certificat de atestare a edificării construcţiei, astfel nu se poate atesta faptul că edificarea construcţiei s-a realizat în baza şi cu respectarea autorizaţiei de construire.”, redăm din documentul întocmit de arhitectul şef.
Pentru a se obţine atestatul de edificare a construcţiei, proprietarul ei trebuia să prezinte Primăriei o serie de documente. Le enumerăm, aşa cum le-au fost prezentate şi consilierilor municipali, pentru documentare: plan de amplasament şi delimitare a imobilului actualizat, cu inventar de coordonate şi menţionarea distanţei faţă de hotar; fotografii ale construcţiei din cel puţin două perspective; certificat de înregistrare la Registrul Comerţului pentru persoane juridice; autorizaţia de construire; procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor; dovada atestării taxei de eliberare a atestatului de edificare a construcţiei.
„La sediul Primăriei Câmpulung – redăm din documentul citat – nu a fost înregistrată nicio cerere de atestare a edificării pentru construcţia de la adresa strada Fraţii Goleşti, nr.20B, şi nu a fost eliberat niciun proces verbal la terminarea lucrărilor. (…) Recepţia lucrărilor de construcţii de orice categorie şi de instalaţii se efectuează atât la lucrări noi, cât şi la intervenţii în timp asupra construcţiilor existente, conform legii.”
- Demisolul construcţiei era prevăzut, conform memoriului tehnic, cu garaje pentru 6-14 autoturisme, boxe, atelier, centrală termică şi adăpost de protecţie civilă
Mădălina Zăgărin a explicat şi de ce a menţionat în tema sa de proiectare pentru viitorul proiect „Kretzulescu” că lucrările de execuţie nu au fost niciodată finalizate. Lucru care se poate constata cu ochiul liber de către oricine. Mai mult decât atât, trecătorii s-au obişnuit să păstreze distanţa, din cauza bucăţilor care se desprind din zidurile exterioare. „Din punct de vedere constructiv, nu au fost executate finisajele anvelopei, aşa cum sunt ele prevăzute a se executa conform autorizaţiei de construire, iar din punct de vedere procedural, nu s-au finalizat, deoarece nu s-a încheiat un proces verbal de recepţia lucrărilor.”
Analizând documentaţia tehnică, anexă a autorizaţiei de construire, aceasta a remarcat „multiple neconcordanţe între lucrările autorizate şi construcţia existentă pe teren.” Arhitectul şef a preluat în raportul său o parte dintre ele: „Demisolul construcţiei era prevăzut, conform memoriului tehnic, cu garaje pentru 6-14 autoturisme, boxe, atelier, centrală termică şi adăpost de protecţie civilă. În prezent, demisolul nu este prevăzut cu acces auto şi nici cu evacuare pentru adăposturi de protecţie civilă, făcând imposibilă funcţionarea sa ca garaje, respectiv adăpost ALA. De-a lungul timpului, în acesta au funcţionat diverse spaţii comerciale, chiar în prezent având afişat, pe uşa de acces la demisol, anunţ de închiriere pentru spaţii comerciale, ce confirmă faptul că lucrările de execuţie nu au respectat cele prevăzute în autorizaţia de construire.”
- Scările de acces în notariatul public sunt executate pe domeniul public, anulând trotuarul pietonal
Din confruntarea planului de situaţie, tot o anexă a autorizaţiei, şi a Planului de Amplasament şi Delimitare, care reflectă situaţia reală din teren, rezultă „numeroase neconcordanţe ce scot în evidenţă faptul că lucrările de execuţie nu au respectat autorizaţia de construire.” „Scările de acces în notariatul public sunt executate pe domeniul public, anulând trotuarul pietonal şi fără a avea la bază o autorizaţie de execuţie a lucrărilor pe domeniul public sau un contract de concesiune a domeniului public. În consecinţă, se impune desfiinţarea scărilor de acces.”
Extragem din documentaţia transmisă şi alte nereguli constatate de autoarea ei. „Numeroase alte neconformităţi se pot remarca la nivelul suprafeţelor (utilă, construită, desfăşurată), a faţadelor şi a secţiunilor prezentate în autorizaţia de construire faţă de cele existente pe teren, după cum urmează: tâmplăria autorizată este din PVC maro, cea realizată este din PVC alb; balcoanele au fost anulate şi închise de tip bovindou; ferestrele, în autorizaţie, sunt de dimensiuni mult mai mici şi sunt prevăzute cu parapet, ferestrele executate sunt, în marea lor majoritate continue, ferestrele aferente spaţiilor de locuit au fost executate drept aerisiri pentru grupuri sanitare; corpul casa scării spre Vest nu a fost executat conform autorizaţiei de construire (la fel şi casa scării spre Nord); şarpanta a fost anulată printr-un acoperiş în terasă; luminatorul a fost anulat prin planşeu din beton; corpul de acces auto la demisol nu a fost executat conform autorizaţiei de construire, în locul său executându-se alt corp, de alte dimensiuni şi cu altă funcţiune.”
„Având în vedere multiplele neconcordanţe dintre lucrările autorizate şi realitatea de pe teren, construcţia nu respectă autorizaţia de construire nr. 303/9110 din 05.11.1996.”, este concluzia arhitectului şef Mădălina Zăgărin.
- Clădirea este mai înaltă cu două etaje şi o mansardă faţă de regimul de înălţime maxim acceptat al zonei istorice
Adăugăm acestor abateri prezentate în rezumat şi faptul că imobilul este amplasat în situl istoric al oraşului, într-o zonă cu regim mic de înălţime. În această zonă, procentul de ocupare al terenului maxim admis este de 40%, iar regimul de înălţime maxim admis este P+2E (parter + 2 etaje). Or situaţia din teren este cu totul alta: procent de ocupare al terenului existent de 68% şi un regim de înălţime existent de D+P+4E+M (demisol + parter + 4 etaje + mansardă).
„În vederea autorizării construcţiei, aşa cum se prezintă ea, în prezent, pe teren, se impune elaborarea PUZ, în vederea modificării coeficienţilor de urbanism maxim admişi.”, precizează arhitectul şef Mădălina Zăgărin. Dar, potrivit Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, „nu pot fi iniţiate şi aprobate documentaţii de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcţii edificate fără autorizaţie de construire sau care nu respectă prevederile autorizaţiei de construire.” Raportul său menţionează şi că terenul este subtraversat de LES 20, ce impune culoar de protecţie.
Magda BĂNCESCU