Am relatat, în luna decembrie a anului trecut, despre planurile autorităţilor locale de a relua lucrările în Parcul „Kretzulescu”, în cadrul unui proiect finanţat tot cu fonduri europene. „Insulă verde-albastră” este conceptul propus a fi tratat de autorul viitoarei documentaţii, care trebuie pregătită pentru forul finanţator. Municipalitatea nu a putut pregăti mai din timp o iniţiativă menită să salveze această oază centrală, plină de oameni de toate vârstele, existând proiectul vechi care, potrivit arhitectului şef Mădălina Zăgărin, „era încă în garanţie şi care nu respecta nimic din condiţiile Direcţiei Judeţene.” „(…) Motivul pentru care nu am putut să implementăm proiectul existent: nu ţinea cont de faptul că este monument istoric. Prevedea doar mobilier prefabricat şi numai turnare de asfalt, ceea ce nu se pot permite. Adică un studiu istoric actualizat, cu legislaţia actuală, nu ar fi permis niciodată. Soluţia se va mula pe concluziile studiilor de fundamentare. Un studiu de fundamentare obligatoriu va fi studiu istoric.” De aceea s-a optat pentru un studiu nou, în care vor fi puse în valoare şi vegetaţia, şi lacul, şi aleile, şi împrejurimile parcului. Nu şi băile, întrucât programul de finanţare a insulelor verzi-albastre nu prevede şi reabilitări de clădiri.
- Parcul se prezintă atât de rău încât nu s-ar zice că a trecut prin investiţia de acum zece ani
Cum se prezintă Parcul „Kretzulescu” la zece ani distanţă de momentul rezilierii contractului cu firma din Alba Iulia, Grup Corint, care n-a executat nicio treime din investiţia centrului istoric cu cele cinci obiective? „Multe dintre aleile din parc sunt uzate, deteriorate sau incomode pentru circulaţia pietonală, fiind afectate de crăpături sau denivelări. Elementele de mobilier urban – bănci, coşuri de gunoi – sunt insuficiente sau în stare avansată de uzură.”, sunt defectele infrastructurii parcului. Alt minus: lipsa unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor, ceea ce poate duce la răspândirea resturilor menajere sau a PET-urilor. Apoi, vegetaţia îngrijită inadecvat. „Unele plante sau arbori sunt în stare de putrefacţie, iar specii invazive pot înlocui vegetaţia locală, ceea ce afectează diversitatea ecologică a parcului.”
Lacul, care ar fi trebuit să fie „piesa de rezistenţă”, este nu numai o sursă de poluare, ci şi un pericol pentru cei care se apropie prea mult. Copii, în special. Studiul arhitectului şef Mădălina Zăgărin, care include argumentele unui nou proiect pentru „Kretzulescu”, punctează: „Acumularea de deşeuri în anumite zone ale parcului, în special în lacul existent pe amplasamentul studiat, nefiind dotat cu instalaţie de purificare şi împrospătare a apei. Astfel, apa este extrem de murdară, plină de gunoaie, iazul fiind colmatat şi neprotejat din punct de vedere al siguranţei. Este împrejmuit cu un gard improvizat, dintr-o plasă extrem de subţire, impropriu susţinută şi subdimensionată atât din punct de vedere al înălţimii, cât şi la grosimii.”
Din acest motiv, documentaţia preliminară, care a trecut de votul Consiliului Local la sfârşitul toamnei, propune măsuri de igienizare a lacului, prin folosirea unor soluţii bazate pe natură, şi dotarea sa cu instalaţie de purificare şi împrospătare a apei. Totodată, colectarea apei pluviale şi realizarea de formei de stocare a apei pentru furnizarea de servicii ecosistemice, precum acumularea acesteia în lacul amenajat şi dotat cu astfel de instalaţii.