Taxele şi impozitele locale, pe care câmpulungenii le vor plăti în 2025, se indexează cu rata inflaţiei de 10,40%. În 2024, dările locuitorilor au crescut cu 13,8%. Există şi categorii de obligaţii, unde se simte o majorare peste nivelul inflaţiei, dar nu fac parte din categoria dărilor anuale, obligatoriu de achitat la termenele stabilite de Primărie. Aşa s-a hotărât la şedinţa Consiliului Local din 19 decembrie 2024, când era de anticipat o discuţie lungă ca zeama chioară pe marginea unui subiect la care, teoretic, mare lucru nu era de schimbat. Cotele procentuale de impozitare aplicate când se calculează suma datorată pentru apartamentele, casele şi alte tipuri de construcţii deţinute de cetăţeni au fost menţinute la fel ca în 2024. Gălăgie, nu altceva! Singurele succese înregistrate de opoziţie, care i-au făcut pe aleşii puterii să joace după cum au cântat ei, sunt în situaţii cu titlu excepţional gen fotografiat la nuntă, consumul de apă pentru diverse amenajări la cimitir ori vizitele gratuite la muzeu pentru preşcolari şi şcolarii mici, unde, ştim bine, nu se calcă vizitatorii pe bătături.
- Cotele aplicate valorilor impozabile ale clădirilor rămân la fel ca în anii trecuţi
Opozanţii PSD-işti au făcut o gălăgie infernală pe marginea unui subiect pe care cetăţenii îl înţeleg doar atunci când ajung la casieria Primăriei şi află cât au de plătit. Atunci văd cu cât le-a crescut impozitul pe locuinţă, pe teren, pe maşină. Nu înţeleg nimic câmpulungenii din turuiala cu stropi plonjaţi din gura lui Fologea până pe feţele USR-iştilor, despre cote şi valori de impozitare şi procente din lege, aplicate de directoarea Violeta Iarca atunci când ne calculează sumele datorate bugetului local.
Pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile anexă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% – 0,2% asupra valorii impozabile a clădirii. Executivul Primăriei a propus menţinerea cotei de 0,1%, aşa cum este de câţiva ani.
Pentru clădirile nerezidenţiale ale persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2% – 1,3%. Propunerea Primăriei a fost de menţinere a cotei de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.
Pentru clădirile nerezidenţiale, aflate în proprietatea persoanelor fizice, utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii. În cazul în care valoarea unei clădiri nu poate fi calculată (…), impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile.
Pentru clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% – 0,2% asupra valorii impozabile a clădirii. Autorităţile au propus menţinerea cotei de 0,15%.
Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2% – 1,3% asupra valorii impozabile a clădirii. Din nou, s-a propus menţinerea cotei de 1%.
Pentru clădirile nerezidenţiale, aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice, utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.
Hotărârea mai prevede că valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 5 ani, pe baza unui raport de evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat, în conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării, depus la organul fiscal până la primul termen de plată din anul de referinţă. În situaţia depunerii raportului de evaluare după primul termen de plată din anul de referinţă, acesta produce efecte începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor.
În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, cota impozitului/taxei pe clădiri este 5%. Executivul a propus menţinerea cotei la nivelul anului 2024, respectiv 7,5% (5% + 2,5%), prin aplicarea cotei adiţionale de 50%, în baza Legii 227/2015 privind Codul Fiscal.
- Noua zonare a venit cu surprize: au fost străzi care au retrogradat într-o categorie inferioară de impozitare, altele au avansat
Acestea sunt, în linii mari, lucrurile de ştiut despre impozitele pe clădiri, care nu vin cu modificări pe plus faţă de 2024. Opoziţia a presat, fără succes, ca acele cote care se aplică valorilor impozabile să fie reduse la minimul legal, cu argumentul că diferenţa va fi recuperă din Primărie din includerea unor zone ale Câmpulungului într-o categorie superioară de impozitare. Altfel spus, Primăria nu va ieşi în pierdere, întrucât noua zonare a municipiului va însemna alt tip de impozit prin „avansarea” unor teritorii care au beneficiat de investiţii.
Ca să dăm un exemplu, pentru locuinţele persoanelor fizice, în loc de 0,1%, să fie 0,08%. La un calcul minor făcut de directoarea economică Violeta Iarca, pentru un apartament în suprafaţă de 45 mp, aflat în zona de impozitare C, pentru care, în anul 2024, s-a plătit un impozit de 125 lei, proprietarul ar datora, în 2025, 110 lei, dacă se aplică o cotă de 0,08%, sau 138 lei, cu o cotă de 0,1%.
Am preluat acest exemplu prezentat la şedinţa Consiliului Local, însă cerinţa PSD-iştilor era să se meargă pe cota legală minimă la toate categoriile de construcţii, rezidenţiale, nerezidenţiale, mixte, atât ale persoane fizice, cât şi ale persoanelor juridice.
Administratorul public Ioana Marcu a avut un comentariu referitor la zonarea oraşului, care s-a lăsat cu surprize. „Aplicând o metodologie de calcul, anumite străzi care figurau în C au picat în D, din cauza faptului că erau supraevaluate. În momentul în care chiar îi dai un punctaj, are asfalt, are gaz, are canalizare, e aproape de centru, are şcoli, are zone comerciale, e în zonă turistică ş.a.m.d., vei descoperi că foarte multe zone, care erau clasate drept C, au picat în D. Într-adevăr, şi foarte multe zone din B, respectiv C, au urcat. Cred că, per total, o să fie un mic plus, dar nu este un câştig, este doar o corectitudine. Efectiv, s-a corectat şi există o metodologie clară de zonare. (…) Noi ne aflăm la baza de jos a marjei de impozitare, fiind între 0,08% şi 0,2%, noi având 0,1%. Consiliul va decide, însă din punctul meu de vedere, pentru bunăstarea şi buna funcţionare a instituţiei, fiecare leu contează.”, a precizat aceasta.
„Noi vorbim de bunăstarea cetăţenilor Câmpulungului, iar dumneavoastră, de bunăstarea administraţiei publice locale. Aici este diferenţa. Şi eu cred că bunăstarea administraţiei locale este mai mare atâta timp cât bunăstarea cetăţenilor este mai bună.”, a replicat consilierul social-democrat Bogdan David.
El şi Ioana Marcu au avut o contră pe seama diferenţei pierdute de Primărie, dacă ar coborî cota la minimul legal posibil. „2 milioane sau 3 milioane dintr-un buget de 350 de milioane, pe care l-am avut noi în acest an, cred că este nesemnificativ. Înseamnă undeva sub 1% din bugetul local. Nu cred că acolo este marele venit al municipiului Câmpulung. 3 milioane nu înseamnă nici măcar asfaltarea a doi kilometri sau un kilometru de stradă. Nu se văd foarte mult în bugetul mare al Câmpulungului, cum se văd, practic, în buzunarul fiecărui câmpulungean banii aceştia de mărire.”, a afirmat David, căruia îi amintim cât de necesare au fost cele 3 milioane de lei în luna noiembrie, întrucât au acoperit o creştere de 15% a salariilor angajaţilor Primăriei. A doua creştere pe 2024.
Din cei 2.994.000 lei, impozitul total datorat de persoanele fizice în acest an, Primăria a încasat 2.727.000 lei, ceea ce înseamnă un procent de 91%.