„Pentru faţada Secţiei de Etnografie nici nu mă pot gândi că vor fi vreodată bani disponibili, cel puţin, cât mai suntem noi în viaţă.”, este afirmaţia dureroasă, dar pliată pe realitate, a managerului Muzeului Municipal Câmpulung, Alexandru Oprea, lansată în cadrul primei şedinţe a Consiliului de Administraţie al instituţiei. Vineri, 15 noiembrie 2024, acesta i-a convocat pe membrii C.A., mai noi şi mai vechi, la cea dintâi întrunire după constituirea Consiliului Local 2024-2028, pentru a dezbate mai multe teme, dintre care o vom aborda în acest articol pe cea privitoare la urgenţele unora dintre secţii. În pregătirea bugetului Câmpulungului pe anul 2025, Alexandru Oprea a punctat lucrările care trebuie întreprinse cu prioritate, pentru salvarea unor edificii care ţin de însăşi identitatea culturală a oraşului. Conştient că nu va primi finanţare pentru două obiective care nu mai pot fi ţinute mult timp pe „lista de aşteptare”, directorul Muzeului nădăjduieşte că măcar pentru unul se vor găsi bani: fie împrejmuirea Secţiei de Etnografie şi Artă Populară, fie faţada Casei Memoriale „George Topîrceanu”, ambele găsindu-se într-un stadiu de degradare accentuat. Într-o lume civilizată, care face o prioritate din salvarea patrimoniului cultural, erau finanţate ambele investiţii. De fapt, cele trei investiţii, întrucât are mare nevoie de o intervenţie capitală şi faţada Secţiei de Etnografie, care, de 48 de ani, funcţionează în cea mai veche construcţie civilă din Câmpulung. La anul, Vila „Gică Ştefănescu” va împlini 290 de ani.
- Componenţii Consiliului de Administraţie 2024-2028
Consiliul de Administraţie al Muzeului Municipal şi-a început activitatea într-o nouă componenţă, date fiind schimbările produse la nivelul Legislativului municipal, ca urmare a alegerilor din 9 iunie 2024. După cum am informat într-o ediţie precedentă, reprezentanţii Consiliului Local în C.A. al instituţiei de cultură sunt Alexandru Hagi, Alexandru Cotoanţă şi Marinică Fologea, care se alătură astfel reprezentanţilor Muzeului Câmpulung, managerul Alexandru Oprea, Sanda Safta, şefa Secţiei de Etnografie şi Artă Populară, Costin Peligrad, muzeograf, din anul 2015, al instituţiei şi coordonatorul secţiei Mausoleul Mateiaş, Dana Rădulescu, referent, cu rolul de a asigura secretariatul Consiliului de Administraţie. Din partea Primăriei Câmpulung, îşi păstrează poziţia de membru Iuliana Ungureanu.
- „N-au fost niciodată suficienţi bani ca să ne dotăm un laborator de restaurare la standardele muzeale actuale”
Ne vom axa această relatare pe nevoile instituţiei centralizate în preajma momentului în care începe lucrul la conturarea bugetului local al anului 2025. Necesarul estimat de Alexandru Oprea pentru conservare şi restaurare se cifrează la aproximativ 35.000 lei, valoare care se apropie de 100.000 lei cu activitatea de cercetare. Ce ţine de materiale şi substanţele necesare conservării este obligatoriu să se regăsească pe listă, întrucât, în absenţa lor, Muzeul nu poate avea activitate. „Deşi Muzeul Municipal Câmpulung are un restaurator certificat pe metal, n-au fost niciodată suficienţi bani ca să ne dotăm un laborator de restaurare la standardele muzeale actuale. Dar asta nu înseamnă că nu ne-am luat o mică menghină, o mică nicovală etc. Dar nu ne descurcăm cu lucruri mari. De exemplu, nu avem acolo un ventilator, pentru că se lucrează cu substanţe.”, a punctat managerul instituţiei.
Între sarcinile fiecărui muzeograf se află, pe lângă obligaţia de a întocmi fişe de analiză a obiectelor şi de interpretare a patrimoniului, misiunea de dezvoltare a acestui patrimoniu muzeal prin lucrări de specialitate şi cercetări legate de Muscel sau alte subiecte relevante pentru Muzeu. „Durata unei cercetări poate să fie de un an, de doi ani şi presupune nişte costuri. Lucrarea de anul trecut a colegei Sanda Safta, legată de celebra Sarmiza Bilcescu Alimănişteanu, a presupus accesul la arhivele din mai multe judeţe, care pun la dispoziţie copiile digitizate ale documentelor de arhivă contra unor sume. Este adevărat, sunt modice. Dar în cazul lucrării despre Sarmiza Bilcescu Alimănişteanu a presupus mult mers pe teren şi făcut fotografii la proprietăţile lui Alimănişteanu, care nu sunt doar în zona noastră.”, a relatat Alexandru Oprea despre acest atribut al instituţiei, care nu poate fi îndeplinit fără o minimă cheltuială.
- „La faţada Secţiei de Etnografie nici nu mă pot gândi să ne apucăm vreodată, căci nu vor fi niciodată bani disponibili, cel puţin, cât mai suntem noi în viaţă”
Cea mai presantă deficienţă a instituţiei o constituie lipsa fondurilor pentru a întreprinde câteva reparaţii care au ajuns în stadiul de a nu mai putea fi amânate. S-au amânat până când s-a ajuns la distrugerea gardului Secţiei de Etnografie şi a faţadei Casei Memoriale „George Topîrceanu”. În cazul faţadei Secţiei de Etnografie nu are sens să deschidem subiectul.
„În acest an, tot ce am avut disponibil ca fonduri am dus către expoziţia de bază de la Mausoleul Eroilor de la Mateiaş. În primul rând, pentru că era începută. În al doilea rând, orice expoziţie nouă atrage vizitatori. Foarte mulţi oameni care ajungeau la Mausoleu se întrebau: „Ce facem? Urcăm?” „Am mai fost. N-aş mai urca, pentru că ştiu expoziţia.” În domeniul muzeal, cutuma este ca o expoziţie de bază să se schimbe o dată la zece ani. La Mausoleul Eroilor de la Mateiaş nu a fost schimbată din 1986. Expoziţia de bază de la Etnografie datează din 1977. Expoziţia de bază de la Istorie datează tot din 1977. S-a schimbat modul de expunere. Exponatul în sine rămâne, dar modul de a-l pune în valoare… n-am făcut niciun fel de reparaţii. Dar avem două situaţii şi trebuie să votăm toţi. Fie ne apucăm de zidul de la Etnografie, care este în gradul de degradare care se vede, fie vă invit să daţi o fugă până la Nămăeşti, să vedeţi cum este faţada de la „Topîrceanu”. Mai mult ca sigur, nu vom primi bani pentru amândouă. La faţada Secţiei de Etnografie nici nu mă pot gândi să ne apucăm vreodată, căci nu vor fi niciodată bani disponibili, cel puţin, cât mai suntem noi în viaţă. În acest exerciţiu programatic, restaurarea de patrimoniu nu mai este o prioritate pentru România. Finanţări pentru restaurări de clădiri nu cred că o să avem. Acum vorbim despre digitizare, coeziune socială, nu despre restaurări de clădiri. Oricum, nefiind clădirea noastră, numai Academia România ar fi trebuit să aplice sau Ministerul de Finanţe în cazul Secţiei de Istorie.”, a prezentat Alexandru Oprea situaţia ingrată în care se găseşte şi din punct de vedere al proprietăţii, şi din punct de vedere al finanţării pentru a întreţine clădirile administrate.
- Casa Memorială „George Topârceanu” sau Secţia de Etnografie?
Pentru zidul Secţiei de Etnografie există o D.A.L.I. – documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii, cu atât mai mult cu cât este monument istoric. „Nu l-am înaintat pentru avizare, dar măcar avem un deviz estimativ. Se duce la 200.000 lei. Cu studiu de parament, cu umblat la fundaţie, cu parte de şiţă şi refacere la stadiul iniţial. La studiul de parament s-a văzut că sunt vreo şase straturi: humă, ciment, lavabilă etc. S-a cerut prin D.A.L.I. refacerea pe bază de mortar de var şi finisaj de var.”, a adăugat managerul Muzeului Câmpulung.
Pentru Casa Memorială „George Topîrceanu”, documentaţia se rezumă la certificatul de urbanism, care impune, aşa cum era de aşteptat, fiind monument istoric de clasă B, avizul Direcţiei Judeţene de Cultură Argeş. În acest caz, nu există un proiect şi, pe cale de consecinţă, nici deviz al lucrării. „Dar amândouă sunt într-o stare foarte rea. Din punctul de vedere al atractivităţii Muzeului, Casa Memorială „George Topîrceanu” ar aduce mult mai mulţi vizitatori, ca zonă de tranzit, decât Secţia de Etnografie. Dacă Etnografia este vizitată mai mult de copii din oraş şi mai puţin de turişti, „Topîrceanu” este văzută de lume din afara comunităţii. Sunt pelerinii de la mănăstire, plus că vin foarte mulţi copii şi din alte părţi ale ţării. Este zonă de turism de tranzit mult mai mare decât Câmpulungul.”, a încheiat Alexandru Oprea.
Doleanţa acestuia, exprimată în numele instituţiei pe care o conduce, va fi purtată în Consiliul Local de cei trei reprezentanţi în Consiliul de Administraţie, care au participat la discuţiile prezentate.
Magda BĂNCESCU