În anul 1972, revista România Pitorească anunţa că „pe planşele arhitecţilor a prins contur complexul turistic „Dealul Sasului”.” În toamna acelui an, Cooperaţia de Consum din Argeş a început construcţia, în punctul alpin Dealul Sasului, a noului han turistic, cu motel şi restaurant cu terasă. La sfârşitul anului următor, când noul local se deschidea pentru turişti, în paginile publicaţiei menţionate în debutul articolului am găsit cea mai nostimă reclamă dintre sutele care i s-au făcut pe parcursul anilor ’70 şi ’80: „Francezii au inventat savarina. Nemţii au descoperit crenvurştii. Iar bucătarul de la Hanul „Dealul Sasului” ştie toate misterele bulzului mocănesc!” Hanul „Dealul Sasului”, redenumit în 1978-1979 Hanul „Piatra Craiului”, se afla între unităţile de cazare de top din judeţ, beneficiind de o bună promovare în presa centrală a timpului, datorită arhitecturii moderne, în urmă cu mai bine de 50 de ani, şi serviciilor oferite turiştilor: restaurant-braserie, punct de vânzare de artizanat, cramă, pârtii pentru schi, parcare auto. Hanul „Dealul Sasului” sau Hotelul „Piatra Craiului”, după preferinţa Uniunii Judeţene a Cooperativei de Consum Argeş – Piteşti, care îl „patrona”, a fost construit pe terenul inginerului de mine Constantin Osiceanu.
- Hanul „Dealul Sasului”, proiectat în 1972, construit în 1973, a fost dat în folosinţă în sezonul de iarnă 1973-1974
Într-un interviu acordat, în 1973, publicaţiei Argeş, Vladimir Perceac, directorul Institutului de Proiectări Argeş, puncta între realizările instituţiei – care, la acel moment, avea 16 ani de existenţă – şi hanul turistic de la Dealul Sasului. „Dealul Sasului – scria publicaţia Argeş, în 1973 – este un nume nou în nomenclatorul atracţiilor turistice şi o amenajare care, abia în anul 1973, îmbogăţeşte harta turistică a judeţului Argeş şi, implicit, cea a ţării întregi. Este vorba de noua amenajare amplasată după Dâmbovicioara, în plină şosea de asfalt spre Bran, pe traseul spre Braşov. Alegerea locului acestei unităţi turistice, cu 120 de paturi de cazare şi cu alte 200 de locuri la mesele restaurantului din sală, ca şi de pe terasele acoperite şi în aer liber, în minunatul peisaj al Văii Dâmbovicioarei, este una dintre cele mai pitoreşti şi, totodată, mai moderne unităţi. Ea va fi dată în folosinţă publică încă din actualul sezon turistic, cu o dotaţie de nivel internaţional şi cu o aprovizionare întreţinută din belşug.”
Secera şi Ciocanul prelua, în octombrie 1973, anunţul Cooperaţiei de Consum din judeţul Argeş, care îşi informa clienţii că: „A dat în funcţiune o nouă unitate turistică: Hanul „Dealul Sasului”. Unitatea este amplasată pe şoseaua turistică Piteşti – Câmpulung – Braşov, la circa 10 km de localitatea Podu Dâmboviţei, spre Braşov, şi dispune de: hotel de 110 locuri de cazare în camere de 2, 3 şi 4 locuri, precum şi locuri în camere comune. O parte din camere dispun de grup sanitar propriu; restaurant cu 100 locuri la mese în sală şi 40 locuri pe terasa acoperită. Menţionăm că unitatea dispune de încălzire centrală proprie, precum şi loc de parcare pentru automobilişti. Invităm pe această cale turiştii care trec pe acest traseu să poposească la această unitate la care, pe lângă cazare confortabilă, pot servi şi o masă bogată cu produse şi preparate tradiţionale locale: brânză de burduf, bulz mocănesc, frigărui de batal şi alte preparate de grătar (mititei, cârnaţi de casă, organe şi specialităţi la minut.”
Deschiderea localului a fost anunţată, în decembrie 1973, şi de România Liberă: „Pe şoseaua Câmpulung – Braşov, la Cota 1600, a fost dat în folosinţă hanul turistic „Dealul Sasului”.”
- La sfârşitul anilor ’70, numele i-a fost schimbat în Hanul „Piatra Craiului”
În 1979, aflăm din ziarul Argeş că localul îşi schimbase numele din „Dealul Sasului” în „Piatra Craiului”. Schimbare produsă, se pare, încă din 1978. În urmă cu 45 de ani, o cameră cu două paturi costa 45 de lei, iar un pat în camere comune, 10 lei. „Situat pe o arteră foarte circulată, hotelul nu oferă numai un loc de popas, ci şi o bază de pornire spre frumuseţile Pietrei Craiului.”, mai scria publicaţia argeşeană.
Invitaţia la unităţile turistice ale Cooperaţiei de Consum, lansată prin intermediul publicaţiilor cu răspândire naţională, nu omitea Hanul “Dealul Sasului”. Am găsit o publicitate generoasă, însoţită de fotografii care, astăzi, mişcă nişte corzi sensibile, în Almanah Auto, Almanah Cinema, Almanah Scânteia, Almanah Turistic, Almanahul Magazin, Almanahul Satelor, Almanah Tribuna, Almanahul Ziarului Satul Socialist, Argeş, Comerţul Modern, Era Socialistă, Informaţia Bucureştiului, Revista Economică, România Liberă, România Literară, Scânteia, Secera şi Ciocanul, Viaţa Românească, dar şi în cele cu profil sportiv, care au relatat despre competiţiile de iarnă de la Dealul Sasului.
În anii ’80, Uniunea Judeţeană a Cooperativelor de Producţie, Achiziţie şi Desfacere a Mărfurilor Argeş promova localul de la Dealul Sasului sub numele Hanul „Piatra Craiului”. În toate ziarele, revistele şi almanahurile apărute în acest deceniu şi chiar în primii ani după 1990, apare această denumire contestată de localnici şi vizitatori, familiarizaţi cu numele de la începuturi. Însă mărturiile scrise probează schimbarea de nume, după cum vom arăta în continuare, prin fragmentele extrase din articolele promoţionale publicate în presă, care dedica pagini întregi mediatizării spaţiilor de cazare de pe teritoriul ţării.
„Uniunea Judeţeană a Cooperativelor de Producţie, Achiziţie şi Desfacere a Mărfurilor vă pune la dispoziţie atrăgătoare unităţi turistice pe trasee rutiere situate în cele mai frumoase zone ale judeţului. Iată câteva dintre acestea: Hanul Valea Ursului, Complexul Turistic Domneşti, Hanul Rucăr, Cabana Brusturet, Hanul Piatra Craiului. Cei care vizitează unităţile UJECOOP – Argeş vor fi serviţi cu lactate proaspete procurate direct din gospodăriile anexă ale hanurilor şi popasurilor turistice.”, astfel îşi îmbia clienţii administratorul unităţilor de cazare, dintre care vom pune accent pe subiectul ales pentru acest articol.
Almanahul Ziarului Satul Socialist, 1974: „Cât priveşte hanul de la Dealul Sasului, de aici poate fi admirată panorama de neuitat a Pietrei Craiului. Hotelul dispune de camere cu un total de 80 de locuri şi de trei „priciuri” pentru grupuri de excursionişti. Restaurantul are în sală 80 de locuri şi pe terasele acoperite şi neacoperite, alte 100. Preparatele cel mai des căutate sunt cele de grătar, ca şi bulzul şi alte preparate din stâna proprie.”
România Pitorească, 1978: „Revenind în DN 73, ne continuăm drumul pe şoseaua care urcă în serpentine către Dealul Sasului. Chiar pe coamă ne iese în cale o impresionantă clădire, care adăposteşte Hanul „Piatra Craiului”. Splendida poziţie a hanului, precum şi existenţa zăpezii timp mai îndelungat fac ca aşezământul să fie solicitat atât vara, cât şi iarna.”
Almanahul Satelor, 1981: „La marginea de Nord a judeţului, maiestuos şi prin dimensiuni, şi prin arhitectură, se află Hanul „Piatra Craiului”, o altă unitate unde li se oferă turiştilor bune condiţii de recreere şi odihnă în climatul tonifiant al pajiştilor alpine. Hanul dispune de camere cu 94 de locuri şi de un elegant restaurant, unde – ca şi în celelalte unităţi ale Cooperaţiei argeşene, din zona montană – se pot servi preparate specifice bucătăriei locale. Aici, la „Piatra Craiului”, capul de afiş îl deţin bulzul ciobănesc şi tocăniţa măcelărească.”
Argeş, 1982: „Hanul „Piatra Craiului” este amplasat într-un decor montan încântător, pe şoseaua naţională Piteşti – Câmpulung – Braşov, la km 90. Este deschis tot timpul anului şi oferă condiţii optime de odihnă şi recreere. Dispune de 85 de locuri de cazare, în camere cu încălzire centrală, şi de un elegant restaurant, cu 100 de locuri la mese în sală şi 80 locuri la mese pe terasă. Amatorii de excursii montane pot urca de aici, pe poteci marcate, spre munţii Iezer, Păpuşa şi Piatra Craiului. Pentru cei mai puţin obişnuiţi cu ascensiunile, recomandăm un traseu (la îndemâna oricui), care poate fi parcurs în două ore, ca o simplă plimbare. La mai puţin de 500 m mai sus de han, din şosea, o cărare coboară în Valea Cheii, până la un drum forestier. În pas uşor, străbătând un decor natural încântător – păduri cu peni pline de flori, chei, peşteri, aşezări umane -, se ajunge la şoseaua naţională, jos, la Podu Dâmboviţei.”
Almanah Turistic, 1983: „Pe drumul DN 73, care duce spre Bran şi Braşov, vom urca în serpentine Dealul Sasului. Ajunşi pe culme, într-un decor cufundat în linişte, ne vom afla faţă în faţă cu Hanul „Piatra Craiului”: 85 de locuri pentru cazare în camere cu încălzire centrală; 180 de locuri în restaurant şi pe terasă; loc de parcare auto. Hanul „Piatra Craiului” este un loc ideal pentru petrecerea unei scurte vacanţe.”
Argeş, 1988: „Sus, sus, spre Bran, la km 90, nu departe de Valea Urdei, se află Hanul „Piatra Craiului”, floarea la butonieră a alimentaţiei publice a Cooperaţiei argeşene. „O zi, aici, îţi dă puteri pentru alte zece.”, spunea un turist. Şi se pare că are dreptate. Aerul, ambianţa creată de personalul unităţii odihnesc, înviorează, reconfortează. Aici se servesc preparate cu specific local – bulzul ciobănesc, pastramă de oaie cu mămăliguţă, friptură de pasăre cu mujdei la ceaun… Şi Paul Soare, unul dintre şefii unităţii, ne spune că hanul prepară şi meniuri dietetice, folosind laptele şi produsele lactate – urda dulce şi brânza dulce -, carnea de pasăre din gospodăria anexă. Aflăm că acum e gata brânza de coşuleţ de brad, renumită prin aceste locuri, tot de la animale din gospodăria anexă.”
