21 noiembrie 1934. O zi cu triplă sărbătoare la Câmpulung, unde, în aceeaşi zi, erau inaugurate Palatul Administrativ, viitoarea Prefectură a Judeţului Muscel (actuala clădire a Primăriei Câmpulung), cartierul sinistrat Şubeşti, reconstruit din temelii după năprasnicul incendiu din primăvara acelui an, şi se punea piatra fundamentală a Palatului Administraţiei Financiare. Evenimentul acaparat de politicienii timpului s-a lăsat cu un scandal în presă între liberali şi naţional-ţărănişti, taberele manifestându-se în ziarele vremii care le susţineau. Dincolo de metehne rămase valabile până astăzi, din păcate, data menţionată în debutul articolului are importanţa ei de necontestat în istoria Câmpulungului. Au fost de faţă la inaugurarea viitoarei clădiri a Prefecturii Muscel şi, mai târziu, a Primăriei Câmpulung, doi miniştri, de Finanţe şi de Interne, şi preşedintele liberal Dinu Brătianu, alături de alte oficialităţi ale timpului.
- Liberalii le-au imputat ţărăniştilor că, în cei cinci ani în care oraşul a fost pe mâna lor, construcţia Palatului Administrativ a stagnat
Ziarul „Viitorul” dedica aproape o pagină „marilor festivităţi de la Câmpulung Muscel” petrecute în ziua de 21 noiembrie 1934: inaugurarea Palatului Administrativ, inaugurarea cartierului Şubeşti refăcut în doar o jumătate de an şi punerea pietrei fundamentale a Palatului Administraţiei Financiare. „Liniştitul şi gospodărescul oraş Câmpulung a cunoscut ieri o zi de mare animaţie şi de întreită sărbătoare.”, scria publicaţia amintită. Şi ce s-a agitat ulterior, întrucât cel puţin evenimentul legat de Palatul Administrativ a generat o dispută în presă pe tema meritelor privitoare la frumoasa construcţie purtând semnătura arhitectului Dimitrie Ionescu Berechet, merite pe care le-au revendicat şi ţărăniştii, şi liberalii.
Până a ajunge la acuzele aduse de unii altora, să relatăm despre ceremonie. „Viitorul” avea o abordare părtinitoare liberalilor, pe care o veţi sesiza şi dumneavoastră în următoarele rânduri cu care debutează articolul despre tripla festivitate.
„Timp de cinci ani, deşi Câmpulungul este fieful fostului învăţător de la Topoloveni şi şef al naţional-ţărăniştilor, nu s-a realizat nimic aici. Frumosul oraş s-a „bucurat” de un tratament vitreg, ca şi judeţul, de altfel, unde n-au existat decât unii beneficiari ai scandalosului regim de risipă, pe care l-au înfăţişat naţional-ţărăniştii. Chiar splendida construcţie a Palatului Administrativ n-a avansat nimic în acest interval. Iată pentru ce mii de oameni, săteni şi orăşeni, au ţinut să fie de faţă la importanta operă realizată în campania de lucru a anului acesta (…). Aceste sărbătoriri au avut parte şi de o zi minunată şi caldă de toamnă.”
- Care au fost oaspeţii celor trei festivităţi
Iată cine au fost invitaţii. „Cu Simplonul, la orele 9.50, au sosit în Gara Goleşti domnii Constantin C.I. Brătianu, preşedintele Partidului Naţional Liberal – care, de 30 de ani, era şi şeful organizaţiei de Muscel -, Ion Inculeţ, ministru de Interne, Victor Slăvescu, ministrul Finanţelor, Mitiţă Constantinescu, subsecretar de stat la Finanţe, Ştefan Bogdănescu, secretar general al Ministerului de Finanţe, Vâlsănescu, D. Angelescu şi Ion Totu, deputaţi, D. Mociorniţa, mare industriaş, preşedintele Consiliului Casei Asigurărilor Social Bucureşti, Procopiu, directorul general al Contribuţiilor, Ciortan, arhitectul Ministerului de Finanţe, Ion Ciocârlie, cenzor al Băncii Naţionale din Bucureşti. De aici, oaspeţii, însoţiţi de N.D. Nicolau, prefectul judeţului, G. Isbăşoiu, primarul oraşului Câmpulung, I. Nicolau, senator, şi preotul Bănăţeanu, deputat, au plecat cu automobilele spre Câmpulung, unde au sosit la ora 10.30.”
Prima festivitate s-a consumat în cartierul Şubeşti, format, în urmă cu 90 de ani, din 18 clădiri, refăcut în întregime în doar şase luni, după teribilul incendiu din 8 mai 1934. După construcţia unor case mari, spaţioase şi confortabile, conform planurilor asigurate gratuit de arhitectul Dimitrie Ionescu Berechet, devenise unul dintre cele mai frumoase cartiere ale oraşului.
După slujbă, discursurile în faţa puhoiului de oameni şi înmânarea cheilor caselor noi proprietarilor de către preşedintele liberal Dinu Brătianu, întreaga asistenţă a străbătut centrul oraşului, pentru a inspecta construcţia noului Palat al Administraţiei Financiare. Şi aici serviciu religios şi mesaje despre realizările liberale şi, în special, despre contribuţia ministrului Victor Slăvescu, legat de oraşul în care şi-a petrecut primii ani ai copilăriei.
La ora unu, musafirii Câmpulungului s-au retras la casa prefectului N.D. Nicolau, pentru „o masă intimă”.
- Ministrul de Interne: „Va fi nu numai o podoabă pentru oraş şi judeţ, dar şi o podoabă arhitectonică a ţării”
Presa îi consemnează ca făcând parte din asistenţa ceremonialului de inaugurare a Palatului Administrativ pe colonelul Ţuţuianu, comandantul Garnizoanei, cu ofiţerii superiori, Ion Bursănescu, prim-preşedinte al Tribunalului Muscel, cu magistraţii, directorii de şcoli, inspectorii şi revizorii şcolari ai judeţului, şefii de autorităţi şi alţi invitaţi, primarii şi ai fruntaşi ai satelor Muscelului.
După oficierea slujbei, „prefectul Nicolau a prezentat fazele prin care s-a trecut până la construirea acestui impunător palat. Cu sprijinul moral şi material al marelui Ionel Brătianu, s-a pornit construirea acestui palat la 1922, iar la 1928, s-a pus piatra fundamentală, în prezenţa domnului C.I.C. Brătianu. În numele comisiunii interimare a Consiliului Judeţean, părintele Andreescu mulţumeşte domnilor C.I.C. Brătianu şi Victor Slăvescu, pentru concursul dat, şi domnului Nicolau, care a realizat această grandioasă operă.”
Ministrul de Interne n-a greşit când a apreciat că imobilul care, peste ani, avea să devină sediul Primăriei Câmpulung va fi o bijuterie arhitecturală. În zilele noastre, construcţiile învecinate ridicate de regimul comunist îi scot în evidenţă şi mai mult frumuseţea. Iată ce afirma ministrul Ion Inculeţ despre momentul la care participa ca invitat.
„Asist la această inaugurare a Palatului Administrativ cu un simţământ de adâncă satisfacţie şi de mândrie, pentru frumuseţea şi trăinicia operei care s-a ridicat aici şi care va fi nu numai o podoabă pentru oraş şi judeţ, dar şi o podoabă arhitectonică a ţării. Fără bani, dar cu credinţă, aţi reuşit să desăvârşiţi această grandioasă clădire. Palatul Administrativ înfăţişează biruinţa lozincii lui Vintilă Brătianu: „Prin noi înşine”. Prin munca voastră, prin priceperea voastră, aţi ridicat monumentalul palat.”, spunea ministrul cu origini basarabene.
- Ţărăniştii: „Ridicat într-un loc nepotrivit, lângă casa actualului prefect, pentru a ridica valoarea terenului, luând în schimb faţa tribunalului”
Afirmaţiile incitatoare ale liberalilor într-un moment important pentru comunitatea câmpulungeană au declanşat riposta ţărăniştilor, exprimată prin intermediul ziarului „Dreptatea”. „Îţi stă mintea în loc când constaţi că există un partid politic, care să aibă îndrăzneala să afirme astfel de inexactităţi.”, au replicat aceştia, prezentându-şi realizările la Câmpulung şi în judeţ.
Vom prelua în acest articolul consistent doar afirmaţiile acestora referitoare la Palatul Administrativ. „Adevărul este grosolan denaturat când se afirmă că Palatul Administrativ „n-a avansat nimic în acest timp”. Aşa să fie? Palatul s-a început în primăvara anului 1928 sub liberali, într-un loc nepotrivit, lângă casa actualului prefect, pentru a ridica valoarea terenului, luând în schimb faţa tribunalului.
S-au lucrat în acel an temelia şi zidul de 7 metri înălţime, până la ferestrele parterului, în valoare de 3,8 milioane de lei. Liberalii căzând de la putere la 10 noiembrie 1928, naţional-ţărăniştii au continuat această lucrare zi de zi.
Pentru o mai bună convingere, arătăm pe ani şi luni cât s-a lucrat la acest palat sub fiecare guvernare în parte: 1.Naţional-ţărăniştii: 4 ani şi 3 luni; 2.Guvernul Iorga: 14 luni; 3.Guvernul liberal: 11 luni.
Deci se vede cât a putut să se execute sub liberali în 11 luni, faţă de 4 ani şi un sfert, cât s-a lucrat sub noi. Din cele 12 milioane, cât a costat palatul, noi am contribuit cu aproape 8 milioane, dacă se scad micile sume achitate sub Guvernul Iorga.
Adăugăm că această construcţie nu s-ar fi putut termina cu sumele de la judeţ dacă domnul Ion Mihalache, în dorinţa de a nu rămâne de la liberali încă o ruină, alături de localul liceului de băieţi, nu ar fi sprijinit contractarea unui împrumut de 5 milioane de la Casa de Depuneri, sumă destinată numai pentru această construcţie.
Palatul s-a terminat în toamna 1933, după cum se poate vedea din fotografia luată în ziua de 15 noiembrie, faţă fiind prefectul N. Mănescu, funcţionarii Prefecturii şi delegaţia Consiliului Judeţean. S-a construit acest palat sub următorii prefecţi: 1.N. Nicolau, liberal (7 metri); 2.Alexandru Muşatescu, naţional-ţărănist; 3.D. A. Vlădescu, naţional-ţărănist; 4.Colonel Grecescu, Guvernul Iorga; 5.I. Stroescu, naţional-ţărănist; 6.Preotul N. Mănescu, naţional-ţărănist.
Când prefecţii naţional-ţărănişti au lucrat 4 ani şi au cheltuit 8 milioane, iar ultimul prefect naţional-ţărănist predă lucrarea palatului terminată la 15 noiembrie 1933 – minus firma şi inscripţia -, ne întrebăm: este numai rea credinţă ori este şi inconştienţă la cei care inspiră astfel de publicaţiuni?
Dacă se adaugă şi faptul că la această solemnitate n-au fost invitaţi să asiste niciunul dintre menţionaţii prefecţi, se ajunge la constatarea tristă că patima politică a făcut pe actualul prefect liberal să piardă şi elementarul simţ al bunei cuviinţe, care bănuiam noi că n-a fost izgonit din Partidul Liberal.”, astfel se încheie riposta ţărănistă pe subiectul edificării clădirii în care astăzi funcţionează Primăria Câmpulung.
„Palatul Administrativ al Judeţului Muscel” a fost în decursul celor nouă decenii: Prefectura Muscel (1934-1950); Sfatul Popular al Raionului Muscel (1950-1968); Muzeul Orăşenesc (1968-1979); Consiliul Orăşenesc (1979-1990); Primăria şi Consiliul Local Câmpulung (din 1990).
A consemnat Magda BĂNCESCU