După modelul Dâmbovicioarei, unde funcţionează de multă vreme un Centru de Informare şi Promovare Turistică, administrat de Raluca Busioc, şi comuna Lereşti va beneficia de o astfel de facilitate. N-a fost pe vrute. Administraţia lereşteană s-a angajat, în momentul în care a obţinut statutul de staţiune turistică de interes local, că va avea un punct cu acest specific. Proiectul este în derulare sub coordonarea Fundaţiei „Conservation Carpathia”, care a transformat în totalitate o ruină din satul Voineşti, dându-i un aspect plăcut şi civilizat. Un fost grajd de montă, amplasat pe strada Teracotă, a ajuns, într-un timp foarte scurt, să arate aşa cum îl vedeţi în fotografie. „Carpathia” va pune construcţia proaspăt reabilitată la dispoziţia autorităţilor locale pentru a-i da destinaţia de Centru de Informare Turistică, fiind bifată astfel cerinţa Ministerului Turismului.
- „L-am concesionat celor de la „Carpathia”, care l-au modernizat în stil tradiţional muscelean. După ce îl finalizează, ni-l vor da cu titlu gratuit”
Administraţia lereşteană se află, de mai mulţi ani, într-un parteneriat cu cei de la „Conservation Carpathia”, care, în urmă cu patru ani, au întreprins cel mai atractiv proiect al lor pentru Lereşti: popularea cu zimbri a zonei împădurite a comunei, un atu cu care autorităţile s-au prezentat înaintea oficialilor de la Ministerul Turismului când au solicitat ca localitatea să fie recunoscută ca staţiune turistică.
După cum v-am informat în ediţia trecută a ziarului nostru, Fundaţia „Conservation Carpathia” va dezvolta un centru de vizitare destinat turiştilor care vor să cunoască povestea zimbrilor. La Lereşti, este în pregătire un astfel de centru de vizitare, pentru realizarea căruia Primăria va concesiona fundaţiei minimum 6 hectare de teren, care vor fi împrejmuite şi vor fi prevăzute cu puncte de observare şi ce mai este nevoie. Încasările provenite din taxele achitate de turişti vor constitui venituri ale bugetului local.
Mult mai aproape de finalizare este viitorul Centru de Informare Turistică Lereşti, amenajat în spatele grădiniţei din Voineşti, pe strada Teracotă. Străduţa cu pricina este perpendiculară pe drumul judeţean care străbate comuna, ieşind chiar în dreptul Ateneului „Sarmiza Bilcescu Alimănişteanu”. Practic, nu faci decât doi paşi pe drumeagul cu pricina şi ai ajuns în faţa construcţiei reparate impecabil de cei de la „Carpathia”. De vreme ce se deschise o astfel de facilitate în acea zonă, probabil, calea de acces, o ulicioară de ţară, cu pământ, va fi asfaltată.
„Peste drum de Căminul Cultural din Voineşti, era o clădire în care a funcţionat un grajd de montă pentru vite. L-am concesionat celor de la „Carpathia”, care l-au modernizat numai cu materiale ecologice, în stil tradiţional muscelean. După ce îl finalizează, ni-l vor da cu titlu gratuit, pentru a fi folosit ca punct de informare turistică. Fiind staţiune turistică, ne trebuia şi această facilitate. Era o condiţie de a-l realiza.”, a explicat primarul Marian Toader iniţiativa.
- Din luna martie 2024, Lereşti este „staţiune turistică” cu acte în regulă
În luna martie a anului 2024, comuna Lereşti a obţinut atestarea ca staţiune turistică de interes local, la capătul unei proceduri care a durat aproape un an. A cântărit în acest demers faptul că Lereşti avea Planul Urbanistic General pus la punct. „Trebuie respectate cerinţele. Punctajul minim era 80 de puncte. Iniţial, în urma elaborării studiului de oportunitate, pentru a obţine statutul de staţiune turistică de interes local, am avut 170 de puncte. După verificarea întreprinsă la Ministerul Turismului, am ajuns la 140 de puncte.”, povestea, de curând, primarul localităţii.
Avantajele cu care Lereşti s-a prezentat în faţa celor care i-au recunoscut calitatea dorită au pornit, în primul rând, de la infrastructura de utilităţi – apă, canalizare, gaz – şi cea rutieră. Cerinţe cărora comuna musceleană a corespuns, fiind în continuare în derulare programe de modernizare a condiţiilor de circulaţie şi de viaţă ale locuitorilor. Lista continuă cu tradiţiile, obiceiurile, reperele turistice, gastronomice, religioase, puncte de atracţie turistică, aşa cum sunt zimbrii, peisajele, monumente ale naturii. Lereşti s-a încadrat cu Lacul Iezer şi Lacul Râuşor. „Şi cel mai mult… aerul. Toţi cei care vin la Lereşti sunt impresionaţi de aerul pe care îl respiră şi de peisaje. Obiectivul principal al celor două mandate de până acum a fost dezvoltarea infrastructurii pentru creşterea economică a Lereştiului. Drumurile au fost modernizate, reţelele de apă, canalizare, gaz şi energie electrică au fost extinse şi asta a contat foarte mult.”, a adăugat şeful Executivului.
Cât ajută acest statut nou obţinut localitatea? „Deja suntem în discuţii cu tot felul de parteneri pentru a ne folosi de statutul de staţiune turistică. În primul rând, noi, ca autoritate publică locală, pentru accesarea de noi fonduri. Şi slavă Domnului sunt destule fonduri!”, a mai precizat acesta.
La sfârşitul primăverii, Marian Toader a participat la o întâlnire pe tema investiţiilor teritoriale integrate. Faptul că Lereşti este recunoscută ca staţiune turistică, faţă de celelalte localităţi, o ajută să beneficieze de o finanţare mult mai mare. „De exemplu, dacă aveam statutul, când am accesat prima dată fonduri prin Agenţia Fondului de Mediu, pentru eficientizarea iluminatului public prin sistemul de telegestiune, puteam obţine până la 3 milioane de lei. Aşa n-am primit decât un milion de lei. Dar avem încă două solicitări de finanţare şi suntem în derularea proiectelor, tot prin Agenţia Fondului de Mediu. În prima etapă s-a făcut iluminatul pe străzile laterale, iar în a doua etapă va urma Drumul Judeţean 734, strada General Vasile Milea. În cea de-a treia etapă, pentru care avem contractul semnat pentru realizarea studiului de fezabilitate, să facem extinderea în zona Voina.”, a încheiat Marian Toader.
- Potenţialul turistic al Lereştiului a fost recunoscut oficial încă din 1973
Lereşti se află la a doua experienţă de „staţiune turistică” recunoscută prin act oficial central. Prin Ordinul nr.744 din 16 iulie 1973 al Ministerului Turismului, au fost declarate experimental „sate turistice” 11 localităţi din România, dintre care din Argeş Lereşti şi Rucăr. Iar mai aproape de noi, Fundata-Şirnea, din Braşov. Cu acea ocazie, a fost emis şi un Îndrumar cuprinzând „indicaţii şi sugestii pentru organele administraţiei locale şi familiile primitoare de turişti, în vederea asigurării, în fiecare sat de importanţă turistică, a unui cadru organizatoric şi funcţional adecvat, a unei ambianţe primitoare şi plăcute şi a unor servicii de cazare şi masă care să corespundă condiţiilor de confort, igienă şi calitate.”
Îndrumarul conţinea prevederi referitoare la: informare şi orientare turistică, primirea şi cazarea turiştilor, igiena şi întreţinerea gospodăriilor, asigurarea alimentaţiei turiştilor, acţiuni de divertisment. „Arta de a fi gazdă trebuie să fie cunoscută de toţi cei care vor ca localităţile lor să fie incluse în patrimoniul turistic rural românesc, ţinând cont că la noi se păstrează încă satul originar, cu valenţele sale istorice şi culturale, cu o populaţie ţărănească purtătoare de tradiţii, datini şi obiceiuri, cu un bogat de variat tezaur folcloric şi etnografic.”, scria, în urmă cu 51 de ani, „România Pitorească”.