În urmă cu 94 de ani, o româncă urca pe locul II al concursului internaţional de frumuseţe „Miss Universe”, care avea loc la Galveston – Texas, în Statele Unite ale Americii. Poate că n-aş fi ajuns vreodată la acest subiect dacă, vara trecută, n-aş fi primit o fotografie de la profesoara Cristina Nicula, în care apărea verişoara tatălui său, istoricul şi cercetătorul Flaminiu Mârtzu, cu adevărat o personalitate a oraşului, căruia i se datorează fondarea Muzeului Câmpulung. Pe spatele fotografiei erau dezvăluite identitatea frumuseţii blonde şi a destinatarului: „Cu multă dragoste de la „Miss Moldova”, Mariana Mirică, pentru unchiul meu, doctor Francisc Mârtzu”.
Doctorul Francisc Mârtzu este tatăl lui Flaminiu Mârtzu, care, după mamă, este muscelean şi câmpulungean, iar, după tată, moldovean. Francisc Mârtzu, fiu de primar, se trăgea din Tămăşeni-Roman. S-a căsătorit cu Elena D. Negulici – Lilla -, din neamul Negulicilor, şi au trăit şi la Bucureşti, şi la Câmpulung, în casa în care locuieşte în prezent nepoata lor, Cristina Nicula. Unchiul Francisc Mârtzu, căreia tânăra îi dedica fotografia, era, aşadar, bunicul profesoarei Cristinei Nicula, care are astfel o legătură de sânge cu juna care, în anul 1930, fascina publicul concursului „Miss Universe”.
Locul II la competiţia internaţională a frumuseţii, după SUA – ţara gazdă -, a reprezentat o performanţă pe care România n-a mai atins-o de atunci. Mariana Mirică nu fusese aleasă cea mai frumoasă fată la concursul de acasă, numai că bucureşteanca desemnată „Miss România 1930” n-a putut face deplasarea în Statele Unite ale Americii. Atunci, a fost trimisă fata de pe locul II, „Miss Moldova”, care a făcut senzaţie în America.
Şansa ei a fost, de fapt, şansa României, o şansă unică, pentru că, din păcate, în multele decenii care au urmat, în ciuda reputaţiei în materie de frumuseţe a româncelor, niciuna n-a reuşit să se apropie de podiumul prestigioasei întreceri internaţionale.
- O studentă în vârstă de 17 ani, din Bacău, zglobie şi diafană
Dacă veţi încerca să găsiţi relatări despre reuşita Marianei Mirică, despre care consemnez datorită legăturilor de sânge cu două persoane foarte cunoscute în Câmpulung, Flaminiu Mârtzu şi Cristina Nicula, veţi găsi date trunchiate. Presa centrală a „dezgropat”, de curând, subiectul, numai că informaţiile eronate publicate pe un portal online au fost preluate şi transmise în această manieră şi de alte site-uri de ştiri. S-a scris că Mariana Mirică era olteancă, brunetă şi că s-a clasat pe locul III. Fals! Era moldoveancă de la Bacău, era blondă şi diafană, „vioaie şi zglobie”, cum o descriau publiciştii revistei „Realitatea Ilustrată”, organizatorii concursului „Miss România”, care au trimis-o pe Mariana Mirică, o studentă în vârstă de 17 ani, din Bacău, în America.
Pentru a vă convinge de adevărul celor relatate, voi insera în articol şi câteva decupaje din revista „Realitatea Ilustrată”, care susţin cele relatate. În anii ’30, erau două concursuri „Miss România”, organizate de două reviste, „Realitatea Ilustrată” şi „Ilustraţiunea Română”, de aceea o perioadă am avut câte două „Miss România”. Însă la competiţia „Miss Universe” a participat fata trimisă de „Realitatea Ilustrată”.
- Mariana Mirică, aleasă „Miss Moldova”, a doua după „Miss România”
Foto: În medalion: Miss Franţa. Sus: Miss Bucureşti şi Miss Ungaria. Jos, de la stânga la dreapta: Miss România (Mariana Mirică), Miss Turcia şi Miss Rusia
1930 a fost al doilea an în care revista „Realitatea Ilustrată” a organizat concursul „Miss România”. Mai întâi, în luna ianuarie a anului 1930, au avut loc concursurile judeţene, în urma cărora au rezultat cele 71 de candidate. Însoţite de mamele lor sau de o rudă, acestea urmau să participe, în luna februarie, la întrecerea frumuseţii de la Sinaia. Din cele 71 de tinere, juriul format din oameni de teatru, pictori, sculptori alegea frumuseţile regionale: „Miss Capitala”, „Miss Oltenia”, „Miss Banat”, „Miss Ardeal”, „Miss Bucovina”, „Miss Muntenia”, „Miss Moldova” şi „Miss Basarabia”. Iar dintre acestea era selectată frumoasa frumoaselor, „Miss România”, care concura la „Miss Universe”, la Galveston – Texas, în Statele Unite ale Americii. Totodată, câştigătoarea primea „Premiul Sinaia” în valoare de 50.000 de lei.
Condiţiile pe care trebuiau să le întrunească participantele: vârsta de cel puţin 16 ani şi nu mai mult de 24 de ani; să nu fie şi nici să nu fi fost căsătorită; să trăiască la părinţi sau din muncă cinstită şi să aibă o purtare perfect morală. Nu erau admise artistele, dansatoarele de variete sau baluri, domnişoarele care au jucat în filme şi nici manechinele.
La concursul naţional de frumuseţe, organizat cu fast la Sinaia de „Realitatea Ilustrată”, la care au asistat şi două reprezentante ale comitetului internaţional din Galveston, a triumfat Zoe Theodorescu, din Bucureşti, devenită „Miss România 1930”. Neputând părăsi ţara din motive personale, a fost desemnată să meargă la Galveston Mariana Mirică, aleasă „Miss Moldova”, „o blondă a cărei faţă albă respiră o duioşie şi gingăşie cum rar se întâlnesc. O adevărată myosotis”, scria „Realitatea Ilustrată”. A doua candidată a României la competiţia din America a fost Liliana Andreescu, „Miss Bucureşti”, invitată special de trimisele comitetului internaţional.
Pe 5 iulie 1930, seara târziu, tinerele, cu însoţitoarele lor, au plecat cu acceleratul de Paris, iar pe 9 iulie 1930, s-au îmbarcat, în portul Le Havre, pe transatlanticul „Niagara” al companiei French-Line. Cu acelaşi vapor au călătorit către Galveston şi alte pretendente la titlul de frumuseţe din ţările europene.
- O performanţă unică pentru România în istoria concursurilor de frumuseţe: a doua din 39 de candidate!
Concursul din America a avut loc între 2 şi 6 august 1930, pe plaja din Galveston, care avea, la acel moment, o tradiţie de zece ani. România a participat pentru prima dată la concursul internaţional de frumuseţe în 1929, când „Miss România”, Magda Demetrescu, s-a clasat pe locul cinci. Iată ce scria „Realitatea Ilustrată” în urmă cu 94 de ani, după extraordinarul succes românesc din Statele Unite ale Americii: „În anul acesta (n.r. 1930), concursul de la Sinaia a avut un rezultat şi mai frumos. Din cele aproape cinci mii de candidate prezentate, juriul a putut alege atât de bine, încât „Miss România” de anul acesta a fost cea dintâi europeană, întrecând în frumuseţe pe toate celelalte opt concurente. Totodată, dacă din primul an, domnişoara Magda Demetrescu a luat premiul al cincilea, Mariana Mirică, „Miss România 1930”, a fost premiată a doua din 39 de candidate.”
Titlul de „Miss Universe” i-a revenit concurentei din America, iar pe locul II s-a poziţionat „Miss România”, urmată de „Miss Rusia”. „Rezultă că, în anul acesta, „Miss România”, pe lângă faptul că a ocupat un loc de cinste în clasificare şi superior celui pe care l-a luat „Miss România 1929”, dar a întrecut pe toate celelalte europene, plasându-se înaintea „Miss Rusiei”.”, continuă relatarea de acum 94 de ani.
- Tot în America, românca a fost desemnată şi cea mai frumoasă dintre europene, fiindu-i decernat şi titlul „Miss Europa”
Pe 30 august 1930, premianta Europei în America, Mariana Mirică, a revenit la Le Havre, apoi în România. „Nenumărate gazete în Statele Unite şi toate casele de filme au turnat benzi cu concursul internaţional din Galveston, în aceste filme, figurând, bineînţeles, la loc de cinste „Miss România”. Un film sonor al Casei Paramount, având acest subiect, rulează actualmente la Cinematograful Regal. La înapoierea în Paris, unde frumoasele Europei au petrecut câteva zile, „Fox Movietone” a turnat, de asemenea, o bucată de film care să proclame vechiului continent succesul „Miss României”, intitulată la Galvestone: „Cea mai frumoasă europeană”. Dacă domnul Mirică, tatăl „Miss României”, n-ar fi fost obligat să se întoarcă în ţară, aleasa „Realităţii Ilustrate” ar fi rămas, poate, în America, primind una dintre ispititoarele oferte de angajare la film, ce i s-au făcut.”, scria publicaţia iniţiatoare a concursului de frumuseţe.
Mariana Mirică câştigase şi un concurs de fotogenie organizat de „Realitatea Ilustrată” pentru o societate de cinematograf din Paris. Cu premiul al doilea obţinut în America, avea asigurate ofertele unor case cinematografice şi un viitor în acest domeniu. Mariana, însă, a ales să se căsătorească. Pe 20 septembrie 1931, la vârsta de 18 ani, devenea soţia arhitectului N. Lupu, din Bacău.
Povestea pe care v-am prezentat-o a pornit de la o fotografie păstrată în colecţia de familie a profesoarei Cristina Nicula.
Magda BĂNCESCU
