Elevi ai Colegiului Tehnic Câmpulung şi ai Şcolii Gimnaziale „Nanu Muscel” au participat, de curând, la cea de-a IV-a ediţie a Concursului Naţional „Patrimoniul Cultural, Istoric şi Natural – Zestrea Comunităţilor Locale”, organizat de Societatea de Ştiinţe Istorice din România, al cărui reprezentant pe plan local este profesorul Ion Oană, preşedintele Filialei Muscel a S.S.I.R., în parteneriat cu unităţile şcolare pentru a promova, a descoperi patrimoniul local şi a transmite un mesaj de responsabilizare atât autorităţilor locale, cât şi a comunităţilor locale privind această valoare a patrimoniului.
- Elevii Şcolii Gimnaziale „Nanu Muscel” au explorat patrimoniul cultural şi istoric al zonei Bilceşti
Concursul a demarat în urmă cu patru ani, special pentru a revigora tot ceea ce poate fi legat de patrimoniu mobil, imobil, natural, fiind o iniţiativă a noii conduceri a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, respectiv a profesorului universitar doctor Carol Căpiţă. De această acţiune s-a ocupat un colectiv al cărui coordonator a fost Elena Ichim, preşedinta Filialei Teleorman. La prima ediţie s-au înscris 56 de echipe, iar pe atunci echipele aveau câte patru membri, nu doi, ca în prezent. La acest concurs au participat elevi atât din Câmpulung, cât şi din Lereşti şi Valea Mare, reuşind să obţină cel puţin o menţiune. Locul I a fost câştigat de echipa din Lereşti, cu maxim de puncte, alături de o altă echipă care a reuşit să obţină acelaşi scor, din Medgidia.
La această etapă a concursului au fost implicaţi doi profesori de istorie de la cele două instituţii de învăţământ, respectiv prof. Claudiu Călcîi – Şcoala Gimnazială „Nanu Muscel”, care a coordonat două echipe de elevi şi prof. Mădălina Maria Iosifescu – Colegiul Tehnic Câmpulung, care a coordonat trei echipe de elevi. „Suntem la a IV-a ediţie a concursului şi, cu siguranţă, dacă ne-am descurcat bine în primele trei ediţii – şi o spun pentru că premii importante au ajuns la Câmpulung şi la Lereşti – cu siguranţă ne vom descurca bine şi la a IV-a ediţie. Şcoala Gimnazială „Nanu Muscel” va fi prezentă în concurs prin munca şi eforturile a trei elevi: Cleopatra Dogaru, Nicole Alisia Călcîi şi Amalia Şendroiu”, a explicat prof. Claudiu Călcîi. Cleopatra Dogaru, cunoscută pentru talentul acesteia pentru pictură, a pregătit pentru secţiunea a IV-a a concursului un afiş tematic, prin care a reprezentat tradiţia „Focul lui Sumedru”. Nicole Alisia Călcîi şi Amalia Şendroiu au expus informaţii despre zona Bilceşti, din Valea Mare Pravăţ, şi, mai cu seamă, a Conacului Alimănişteanu şi a Bisericii din Bilceşti, întâlnindu-se cu preotul paroh Ilie Ionel, de la care au obţinut mai multe informaţii.
- Printre temele elevilor de la Colegiul Tehnic Câmpulung s-au numărat: Portul popular din Lereşti, Mausoleul Eroilor de la Mateiaş şi Mănăstirea „Negru Vodă”
„Suntem onoraţi să ne aflăm astăzi aici, în cadrul acestui concurs, şi să avem ocazia să contribuim şi noi, chiar în mică măsură, la punerea în valoare a acestei zone încărcate de istorie şi de o bogăţie culturală, artistică şi cu valori care trebuie promovate, iar elevii Colegiului Tehnic Câmpulung, cele trei echipe, s-au preocupat pentru a contribui în măsura în care pot la această vârstă şi, cu siguranţă, vor face şi pe mai departe, la promovarea acestor valori cu care noi ne mândrim. Le mulţumesc pentru interesul lor, le mulţumesc pentru efortul depus şi, încă o dată, suntem mândri că putem să facem şi noi un pas în această direcţie a promovării şi conservării patrimoniului local şi naţional, zestrea comunităţilor locale o facem cunoscută tuturor.”, a punctat prof. Mădălina Maria Iosifescu.
Din partea Colegiului Tehnic Câmpulung au participat echipele formate din elevii Andreea Alexandra Lupu şi Ioana Adina Condei, care au prezentat „Portul popular muscelean – parte integrantă a tezaurului naţional”; Lavinia Ioana Badiu şi Nicolae Elvir Parolea, care au pregătit proiectul „Mausoleul Eroilor din Războiul 1916-1918 de la Mateiaş – mărturie a eroismului ostaşilor români”; Ioana Maria Andraş şi Darius Pepenel, care au prezentat „Mănăstirea „Negru Vodă” – reper istoric, religios şi cultural”.
- Lucrările elevilor se vor publica în Revista „Muscelul”
Scopul acestui concurs este atât cel de a-i învăţa pe elevi despre patrimoniul cultural al localităţii în care se află, cât şi de a semnala autorităţile locale cu privire la anumite clădiri de patrimoniu care merită atenţie din partea lor, fără a fi lăsate în paragină. „Am ridicat problema Parcului Drăghiceanu, care era o oază chiar până în anii 50, apoi costumul de Muscel. La Lereşti s-a discutat de istoria îngropată, fiind vorba de o biserică din secolul al XV-lea, primul centru al aşezării, care, practic, este îngropată special pentru a fi readusă la suprafaţă. Interesant că erau copii care locuiau în zona respectivă şi nu ştiau de ea. Se pierde, se uită, aşadar unul dintre scopuri este de a reaminti, de a produce reverberaţie la autorităţi. Toate grupele participante au obţinut rezultate până acum, în primul an a fost mai strânsă treaba, pentru că nu au fost compartimentate pe atâtea segmente, dar şi când au fost, la fel, au fost rezultate. Indiferent că nu au rezultate – că este o competiţie – important este să participi. Lucrările voastre vor fi publicate, prin intermediul profesorilor, în Revista „Muscelul”, revista Filialei Muscel a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.”, a relatat profesorul Ion Oană.
- Profesorul Ion Oană despre portul popular de la Lereşti: „Este comoara insulei albastre din marea roşie!”
Una dintre temele abordate de echipa Colegiului Tehnic Câmpulung a fost cea a portului popular muscelean din Lereşti, care a atras atenţia profesorului Ion Oană, fiind interesat de acest subiect. „Eu am pregătit, instruit, condus şi acompaniat la clarinet formaţii de dansuri. Am condus coruri. Corul de la Lereşti era de voci egale, cor feminin. Există un tabiet tradiţional, iar costumul popular ţine mult la a respecta acest lucru. Am văzut şi pe TV foarte multe abateri de la această regulă, pe care înaintaşii noştri au bătut-o în cuie. Văd fetiţe la concursuri cu maramă. Marama o pune doar fata măritată. În momentul când ai maramă pe cap, însemnă că eşti măritată. Nu se pune marama fără beteală, prinsă repede cu bolduri, exclus! Este batjocură! Nu se pune beteala fără maramă, pe cap. Acum văd fota mai sus de genunchi, nu există model la costumul naţional! Nu există modă! Fota se pune o palmă sub genunchi şi ia sub fotă, trei degete, să se vadă brâul. Diferenţa că aici, în zona noastră, la Lereşti, de asta a fost subiectul pe costum popular, îi spune „comoara insulei albastre din mare roşie”. Pentru că de jur împrejurul Lereştiului ia este roşie, numai Lereşti o are albastră! Asta este, de fapt, o urmare a tranzitării ardelenilor, respectând legislaţia nescrisă. Spre exemplu, ia şi fota neagră nu le poartă decât văduvele sau femeile bătrâne nemăritate.”, a punctat profesorul Ion Oană.
Rezultatele concursului vor fi afişate pe data de 24 iulie 2024, la Şcoala de Vară de la Târgovişte.
Robert Adrian ŞTEFAN