Majorând pentru al treilea an consecutiv salariile angajaţilor, Primăria Câmpulung se obligă să-şi elimine din repertoriu refrenul referitor la sărăcia care o împiedică să facă investiţii cu fonduri proprii. O unitate care îşi permite să suplimenteze anual remuneraţiile, indiferent că este de stat sau privată, nu se află în impas financiar. Exceptând grupul POL, format din trei oameni de afaceri, care privesc prudent chestiunea delicată a creşterilor de acest fel, într-o perioadă complicată pentru societatea românească, ceilalţi membri ai Consiliului Local au fluturat mâinile electoral în favoarea unor lefuri „tunate” şi în 2024. Restul sunt bugetari şi pensionari – şi politicieni pe deasupra -, pe care nu-i interesează bugetul instituţiilor care le plăteşte retribuţiile lunare.
Este adevărat că Executivul are argumentele sale: dorinţa de a-şi păstra angajaţii mai răsăriţi, stimulându-i cu bani în plus la salariu, dorinţa de a-i răsplăti pe cei care prestează regulat ore suplimentare, situaţie care le profită şi celor care stau degeaba, dorinţa de a se apropia salarial de comunele mari, cu venituri confortabile, care nu ajung într-o situaţie de dezechilibru cu asemenea decizii populare. Nu este cazul Primăriei Câmpulung, care a fost nevoită să se împrumute, ca să poată susţine cofinanţările obligatorii ale proiectelor cu fonduri atrase.
Din acest motiv, administraţia se pune singură în ochii cetăţenilor într-o situaţie nefavorabilă făcând credit pentru investiţii, pentru ca din taxele şi impozitele câmpulungenilor să dea retribuţii mai mari. Noroc că şi opoziţia, trântită şi ea în genunchi în faţa alegătorilor, aplaudă consumarea resurselor limitate ale instituţiei pentru mulţumirea electoratului angajat la Primărie.
- Dan Şain: „Atunci când este inflaţie, nu măreşti salariile, nu dai credite ieftine. Pentru că, de fapt, nu faci decât să măreşti inflaţia”
Lait-motivul cu care s-a prezentat Executivul în faţa Legislativului municipal, ca justificare a unor lefuri majorate şi în 2024, l-a constituit presiunea unor angajaţi care ameninţă cu plecarea. Cine este bun, profesional vorbind, pleacă oricum, cu sau fără câteva sute de lei în plus la salariu, dacă are posibilitatea să câştige dublu în privat, cum a fost cazul Iulianei Ungureanu. Cei care presează la fiecare început de an, ştiind că vor obţine ce urmăresc de la politicienii din Consiliul Local, dacă era să plece, erau plecaţi de mult.
Părţile dialogului, POL şi restul, şi-au susţinut argumentele împotriva, respectiv în favoarea celei de-a treia măriri consecutive, după 10% în 2022 şi alţi 10% în 2023. Pentru corectitudinea relatării, vom preciza că sumele care vor completa salariile nete nu sunt devastatoare. Dar contextul în care intervin este nepotrivit. Pur şi simplu, nu dau bine la cetăţenii Câmpulungului, care, ieşind din casă, nu văd transformări spectaculoase în urbanismul localităţii, astfel încât să justifice salarii din ce în ce mai mari.
Primul care a luat cuvântul la acest punct, consilierul local Dan Şain, a arătat de ce el şi colegii pledează pentru amânarea discutării temei salariale până când se clarifică la nivel central diferendul între sindicatele şi guvernanţi. „Având în vedere că este an electoral şi că ceilalţi consilieri sunteţi din familii politice şi vă înţeleg votul, vreau să am o opinie. Suntem într-o stare de inflaţie majoră. Prima măsură pe care o înveţi în economie este că, atunci când este inflaţie, nu măreşti salariile, nu dai credite ieftine. Pentru că, de fapt, măreşti masa monetară şi nu faci decât să măreşti inflaţia. Asta este din punct de vedere economic. Din punct de vedere social, avem de analizat două situaţii. Într-adevăr, avem nevoie de personal în Primărie, avem nevoie de personal bine plătit, pentru că dacă nu ai personal bine plătit, nu eşti eficient. Dar, în acelaşi timp, sindicatele din administraţia publică au lansat deja un conflict de muncă, la nivel naţional. Ceea ce înseamnă că, mai devreme sau mai târziu, ei vor avea o negociere la nivel de Guvern, care, revenind la primele spuse, fiind an electoral, le va da câştig de cauză. Şi o să le dea un 10-15%. Dacă noi votăm, astăzi, încă 15%, uite aşa vor face ei rost, la Câmpulung, de vreo 30%. Ceea ce chiar e inflaţie.”, a justificat Dan Şain poziţia POL, propunând iniţial un procent mai mic, 5%, la care, până la finalul dezbaterilor, a renunţat, în favoarea amânării proiectului de hotărâre până la încheierea conflictului de muncă la nivel naţional.
- City-managerul Ioana Marcu: „Dacă noi nu mărim salariile, rămânem în incapacitate de a funcţiona”
Potrivit primăriţei Elena Lasconi, după ce Guvernul va cădea la pace cu sindicatele, o eventuală majorare rezultată din discuţiile de la nivel central va trece tot prin Consiliul Local. Care, evident, o va vota, căci nu s-a pomenit, de când s-a împământenit tradiţia creşterii anuale a lefurilor – din timpul lui Liviu Ţâroiu, care i-a învăţat cu nărav pe subalterni -, să fie respinsă o astfel de propunere sensibilă. „Dacă o gândeam electoral, cum spuneţi dumneavoastră, nu le măream! Pentru că este important cum este pentru toţi cetăţenii Câmpulungului. Noi ne-am gândit practic, avem foarte puţini oameni, pierdem oameni, multe proiecte, inflaţia a crescut, iar salariile funcţionarilor şi personalului contractant din Primărie sunt mult mai mici decât la comunele din jur. O să pierdem oameni, vă spun foarte clar! Deja oamenii buni au primit oferte, nu putem să facem discriminare, să mărim numai la unii şi la alţii nu, pentru că nu există o legislaţie, legea salariilor nu permite acest lucru.”, a susţinut Elena Lasconi.
În completarea acesteia, city-managerul Ioana Marcu a vorbit despre „volumul de muncă infernal” generat de existenţa celor 25 de proiecte în desfăşurare, după închiderea celorlalte 12 (10 POR + 2 POCU). Deşi, în acest caz, oamenii care trag din greu la implementarea proiectelor sunt plătiţi suplimentar din bugetele acelor proiecte. „Eu sunt de părere că salariile, şi cu mărirea de 15%, sunt, poate, insuficiente, pentru că, după cum spunea şi doamna primar, la comune, salariile sunt mai mari, la alte unităţi, cum ar fi ANAF, Trezorerie, salariile sunt mai mari. Angajaţii noştri sunt curtaţi şi se pot transfera foarte uşor. Nu vine nimeni la concursuri. Dacă noi nu mărim salariile, rămânem în incapacitate de a funcţiona în cadrul Primăriei. Nimeni nu se opune când este vorba despre a mări la medici, la profesori sau la alte categorii de funcţionari. Întotdeauna, funcţionarul din Primărie este discriminat, este jignit, este văzut ca un fel de „parazit” şi nu este adevărat, se munceşte într-un ritm infernal.”, a susţinut cauza colegilor administratorul public.
- „Este vorba despre un concept pe care îl încălcăm acum, când spunem că nu mai sunt bani la buget, dar pentru salarii sunt”
Dan Şain şi-a nuanţat explicaţiile, ca să se înţeleagă că, de fapt, contextul în care interveneau majorările nu este cel potrivit. „Nu cred că funcţionarul din Primărie e mai prost văzut faţă de un profesor. Nu cred că poliţistul de la Poliţia Naţională este aşa de bine văzut şi funcţionarul din Primărie este rău văzut. Nu! Suntem toţi văzuţi aşa cum suntem! Buni sau răi, frumoşi sau urâţi, deştepţi sau mai puţin deştepţi. Nu este vorba despre aşa ceva. Este vorba despre un nivel de salarizare într-o perioadă de criză majoră în care se află ţara. Şi am vorbit mai devreme despre criza majoră în care se află chiar şi bugetul nostru, pentru că nu ne lăfăim în bani, nu avem un buget atât de generos care să permită… pentru că ne-ar fi foarte uşor, mai ales nouă, care nu lucrăm, să dăm o mărire de salariu, pentru că nu ne afectează cu nimic, personal. Acest vot pentru 15% nu mă afectează personal, este vorba despre un concept pe care îl încălcăm acum, când spunem că nu mai sunt bani la buget, dar pentru salarii sunt, iar asta nu dă bine pentru public. În al doilea rând, este deja pornit un protest!”, a insistat consilierul local POL.
- 2 milioane de lei, efortul pentru bugetul local cu noua majorare de salarii
Potrivit directoarei economice Violeta Iarca, efortul bugetar per total se ridică la 2 milioane de lei cu această creştere de 15% adăugată salariului lunar brut. Ca limită maximă, niciun salariu din Primărie nu poate depăşi indemnizaţia viceprimarului. „În ceea ce priveşte salariul net, nu este o creştere de 15%. În momentul în care s-a fundamentat această creştere, s-a avut în vedere şi nivelul inflaţiei, care a crescut la 13,8%. Am avut în vedere şi veniturile proprii ale bugetului local, care, oricum, au crescut faţă de anii anteriori. Şi ele, implicit, au crescut an de an tot cu indicele de inflaţie.”, a explicat şefa Economicului, care gestionează venituri în creştere, întrucât s-au mărit în fiecare an taxele şi impozitele fie şi numai cu indicele de inflaţie.
După propunerea lui Dan Şain, de amânare a discuţiilor, a intervenit o a doua idee din partea lui Constantin Ivan: creştere a chenzinelor cu 13,8% – coeficientul inflaţiei -, procent aplicat taxelor şi impozitelor pe 2024. Propunere… cam de „umplutură”, căci diferenţa de la aproape 14% la 15% era „mărunţiş”.
„Cu tot respectul pentru toată lumea – a revenit în discuţie Dan Şain -, nu ştiu care este legătura între inflaţie şi salariu! Şi de ce o faceţi. Spuneţi-mi şi mie, economic, care este legătura, nu am auzit de această legătură până acum. Doar la stat există. (…) Costul vieţii… în momentul în care măreşti salariile pe inflaţie nu faci decât să măreşti inflaţia, de fapt, să măreşti costul vieţii. Intri într-o morişcă din care nu te mai opreşti!”
Reacţia vehementă a consilierului POL, care insista să se aştepte rezultatul negocierilor de la centru, după care se vota cât se aproba de „sus”, a stârnit riposta de pe margine a arhitectei şefe Mădălina Zăgărin, care avea şi ea dreptatea ei. Aceasta a povestit că nu ştie cum să-şi convingă cele două colege, plătite cu puţin peste 3.000 de lei, bani în mână, să nu-şi lase locul de muncă. Cei 15%, în cazul acestora, nu însemnau decât 200-300 de lei, ceea ce, trebuie să fim cinstiţi, nu este o catastrofă. Dar la fel de adevărat este că ele ştiau foarte bine cât vor câştiga când au dat concursul pentru angajare, întrucât salariul este precizat în documentaţia postată public. Deci au ştiut şi au consimţit să lucreze pe aceşti bani.
În plus, vin la stat pentru noianul de avantaje: slujbă sigură, un purcoi de minivacanţe, week-end-uri libere, indemnizaţie de hrană, vouchere de vacanţe, nu poţi fi sancţionat, nu poţi fi concediat, nu poţi fi determinat să munceşti, nu-ţi face nimeni nimic.
La finalul unei dezbateri aprinse, n-au trecut la vot propunerile de amânare şi de creştere cu 13,8%, fiind acceptată de 14 dintre cei 19 aleşi majorarea de 15%. Magda BĂNCESCU