Pe 12 noiembrie, începând cu ora 12.00, Emil Hagi vă lansează invitaţia de a fi prezenţi la Retro Parada Toamnei, unde, pe lângă exemplarele care cuceresc ochii şi inimile pasionaţilor de maşini istorice, veţi avea şi ce asculta. Deţinătorul Muzeului Automobilului Românesc nu limitează la o simplă expoziţie auto evenimentele destinate celebrării autoturismelor fabricate într-o perioadă când economia ţării duduia, ci le sporeşte atractivitatea, organizând simpozioane pe teme sinonime cu aniversările din anul respectiv. În 2023, s-a ajuns la câte patru subiecte dezvoltate în cadrul întâlnirii cu invitaţii săi, colecţionari şi restauratori de vehicule istorice. La „Câmpulung în amintiri” au fost patru momente care au împlinit vârste rotunde şi tot patru vor fi şi la Retro Parada Toamnei: „Istoria autobuzului românesc”, „Istoria de 135 de ani a platformei ARO – despre fondarea Fabricii de Hârtie Câmpulung 1888”, „25 de ani de la începerea colaborării ARO – Dacia pentru piese ştanţate şi ambutisate” şi „25 de ani de la prezentarea la Salonul Auto de la Paris a modelului ARO Crosslander. „Trebuie să le amintim, pentru ca lumea să ştie că s-au întâmplat lucruri importante aici. Este adevărat că ne-au rămas doar amintirile, dar măcar pe acestea trebuie să le scoatem în evidenţă.”, este credinţa lui Emil Hagi.
- „Istoria celor două brand-uri, ARO şi TV, în perioada de început, a mers în paralel”
Foto: colecţia lui Teodor Bârzu
Primul subiect, „Istoria autobuzului românesc”, va fi o premieră pentru simpozioanele lui Emil Hagi. Neavând niciun exponat din zona transportului în comun, abordarea temei n-ar fi avut atractivitatea urmărită de organizator. „Vom prezenta câteva aspecte inedite, despre care vom da amănunte la acel moment. Începuturile fabricaţiei de autobuze şi microbuze în România sunt legate, în mare parte, de povestea ARO. Primele microbuze şi furgonete, TV, cum se numeau, pentru că fabrica se numea „Tudor Vladimirescu” la vremea respectivă, au fost făcute pe structura automobilului IMS 57. Când vorbim de „începuturi”, ne referim la o colaborare de mai bine de zece ani, prin care de la Câmpulung plecau şasiurile echipate, motoare, transmisii, cutii de viteză şi la Bucureşti se realiza doar carosarea. Practic, platforma de IMS 57 şi M59, mai târziu, şi M 461, şi mai târziu, erau elementele de bază ale primelor microbuze şi furgonete, dubiţe româneşti. Istoria celor două brand-uri, ARO şi TV, în perioada de început, a mers în paralel. Pentru noi este un lucru de mândrie că fabrica de la Câmpulung a contribuit foarte mult la începuturile fabricaţiei de mijloace de transport în comun în România.”, povestea Emil Hagi.
- Ce frumos ar fi ca tinerii proprietari ai troleibuzului să vină la Retro Paradă pentru a spune povestea achiziţiei şi a transportului!
La Retro Parada de Toamnă câmpulungeană sunt invitaţi, bineînţeles, şi componenţii Asociaţiei „Metrou Uşor” Bucureşti, proprietarii troleibuzului, care face senzaţie în curtea Muzeului Automobilului Românesc. Rămâne de văzut în ce măsură le permite agenda personală şi profesională să vină la Câmpulung, fiind foarte solicitaţi de demersul legat de transportul troleibuzului în oraşul nostru, care le-a ocupat mai tot timpul. Practic, tinerii i-au dat mai multă atenţie decât activităţii lor de zi cu zi. Dar ar fi frumos ca măcar unul dintre ei să vină şi să le spună muscelenilor şi invitaţilor din afara Câmpulungului povestea achiziţionării troleibuzului. „Ar fi mult mai interesant s-o auzim din gura lor. Putem s-o expunem şi noi, dar nu ar avea acelaşi impact.”, a continuat Emil Hagi.
Deţinătorii troleibuzului şi-au propus să facă la Câmpulung câteva şedinţe de voluntariat, prin care să-i reabiliteze mai multe părţi. „Este un lucru care le aparţine, dar noi i-am asigurat că le vom da şi noi concursul, în funcţie de nevoile care vor fi la momentul respectiv.”, a mai precizat interlocutorul nostru.
Troleibuzul va rămâne la Câmpulung pe perioadă nedeterminată, neştiindu-se când vor reuşi proprietarii lui să pună în practică proiectul lor legat de un Muzeu al Transportului Bucureştean. „Noi ştim ce înseamnă să faci un muzeu. Este vorba despre foarte multă muncă, timp, resurse. Muzeul nostru… ca să-l aducem în acest stadiu, a fost nevoie de doi ani de muncă susţinută, până la inaugurarea lui. Anul viitor, pe 19 iulie 2024, vor fi zece ani de când a fost inaugurat Muzeul Automobilului Românesc. Zece ani în care, permanent, am încercat să-i îmbogăţim patrimoniul şi, cu resursele limitate pe care le-am avut la dispoziţie, să facem câte ceva pentru protejarea maşinilor şi pentru condiţiile de expunere.”, ne-a mai spus Emil Hagi.
Magda BĂNCESCU