Fac parte din categoria muşcelenilor care au călătorit de la Paris la Bruxelles, de la Lyon la Geneva, cu trenul de mare viteză TGV (Train à Grand Vitesse). Am făcut naveta de la Câmpulung la Piteşti cu celebrul tren având vagoane cu scaune din lemn (clasa 2) sau cu fotolii îmbrăcate cu catifea (clasa 1). Am călătorit, în interes de serviciu, cu tren Intercity, la clasa 1, cu vagon de dormit, având servicii de internet, aer condiționat, de la Drobeta Turnu Severin, de la Iași, de la Cluj Napoca. Apoi trenurile Intercity au fost denumite… altfel.
Anul 2021 a fost declarat Anul european al căilor ferate. Voiam să scriu aceste gânduri în acel an, dar, ocupat fiind peste măsură, am tot amânat.
Dar, îmi spun, deunăzi, copiii că au urcat Politicieni în trenul Malaxa, din Gara Schitu Goleşti. Eu nu am cont pe reţelele sociale, așa că am deschis precipitat ediția electronică a ziarului Evenimentul Muscelean. Mi-am zis: să știi că și-au amintit de proiectul uitat Argeșel – Zărnești și mi-au suflat subiectul.
Mare dezamăgire m-a cuprins.
De ce scriu aceste gânduri?
Invidiez localități în care Investitori așează afaceri profitabile. De ce? Pentru că pe lângă asemenea localități trec mari artere de circulație, autostradă, drumuri expres, centuri ocolitoare, căi ferate. Ei bine, din acest punct de vedere, Câmpulungul pare o fundătură (îmi cer scuze pentru termen, dar așa simt eu!). Păi, hai să venim dinspre Pitești către Câmpulung. Parcurgem DN73 (E574) parțial reparat capital (iar reamintesc CNAIR că a uitat să repare capital tronsonul cuprins între km 11+100 la 13+800!, tronson pe care cu ceva timp în urmă au așezat un strat de asfalt și au trasat niște marcaje rutiere!). Să revenim. În zare se văd munții, culmea Iezer – Păpușa, Leaota, Bucegii. Din Câmpulung drumul continuă și intră în culoarul Rucăr – Bran, cu nenumărate curbe, trece prin Pasul Giuvala (1.262 metri) spre Transilvania.
Eu am apucat acest drum pe vremea când era acoperit cu balast (ce praf se ridica în urma autobuzului către Brașov!). Dar am parcurs traseul Câmpulung – Brașov, pe vremea studenției mele, și de 6 ori pe bicicleta mea cu 3 viteze, durata de timp fiind de 6 ore.
Cum să investești în Câmpulung? Cum să transporți ceea ce ai produs pe drumul sinuos din culoarul Rucăr – Bran, până la 1.262 de metri? Ce costuri ar presupune un asemenea transport dificil ca să ajungi la rețeaua modernizată de transport din Transilvania?
Eram inginer la fosta Unitate Forestieră din Voinești. Într-o deplasare de serviciu la o exploatare forestieră din zona Gura Pravăț, muncitorii îmi relatau că au găsit jaloane ale traseului viitoarei căi ferate de la Argeșel la Zărnești. Se zvonea în oraș că traseul va trece pe versantul drept tehnic al râului Dâmbovița (pe deasupra Dragoslavelor), continua de-a lungul Râușorului, de la Rucăr traversa prin tunel la Sătic, apoi prin alt tunel lung, pe sub Șaua Tămașului, prin vestul lanțului muntos Piatra Craiului, calea ferată cobora de-a lungul Văii Bârsa Tămașului, la Cabana Plaiul Foii până la Zărnești.
Cum ar fi să cobori din tren în gara… Garofița Pietrei Craiului?!
Categoric că traseul descris de mine poartă povara anilor, mulți la număr. Ce ar însemna această cale ferată pentru întreaga zona a Mușcelului?
Nu ar mai fi o fundătură.
Lucrările de artă din ziua de azi sunt extrem de spectaculoase, alte materiale, alte utilaje, total diferite față de vremurile anilor 1980. Asemenea trasee rutiere, de cale ferată se pot construi cu totul altfel, indiferent de condițiile de relief. Îmi amintesc autostrada de versant amplasată undeva sus, suspendată pe piloni, deasupra Castelului Chillon de pe malul Lacului Geneva, în Elveția.
Cum îmi (mi-ar!) place să călătoresc cu trenul, mi-am propus să plec din Câmpulung la Zărnești. Am ales 2 trasee:
(1) Câmpulung – Golești – București – Brașov – Zărnești și
(2) Câmpulung – Golești – Piatra Olt – Podu Olt – Brașov – Zărnești.
Traseu (1): distanța 349 de km, timp necesar 5 ore și 16 minute.
Traseu (2): distanța 480 km, timp necesar 12 ore și 21 minute.
Timpul poate suferi modificări (în plus!) având în vedere punctualitatea recunoscută și dovedită a trenurilor românești.
Mi-am propus și un traseu de urmat pe jos, cu plecare din Valea Mare Pravăț până la Cabana Plaiul Foii: distanța 42,1 km, timp necesar 9 ore și 50 minute.
Cum să investești în zona Muscelului?!
Când am citit articolul, la asta mă așteptam de la Politicienii care au urcat în motorul Malaxa, de la Gara Schitu Golești la Gara Câmpulung, pardon, scuzați, până la Gara Argeșel, căutând jaloanele de care-mi vorbeau niște muncitori forestieri în anii 1983 – 1984.
PS: Mai nou, ni se promit căi ferate renovate, pe care vor circula trenuri românești de mare viteză (160 km/oră), promisiuni ale căror termene vor fi oare respectate? Rețineți că TGV circulă cu… 320 km/oră.
Ing. Eugen Manu
Sursa foto: colecţia personală a lui Dumitru Fulga, Valea Mare Pravăţ. În imagine calea ferată Câmpulung – Argeşel