Tabăra Oratia, de la Podu Dâmboviţei, le-a fost gazdă folcloriştilor argeşeni, la întâlnirea de toamnă, desfăşurată la sfârşitul săptămânii trecute. Reuniunea pasionaţilor de tot ce ţine de tradiţia populară argeşeană şi musceleană a cuprins o parte oficială şi una de socializare şi destindere în spectaculosul peisaj de la Dâmbovicioara, unde aerul curat de munte a întreţinut pofta pentru bunătăţile culinare pregătite de gazde. Evenimentul cultural se pliază pe dorinţa lui Carmen Bârloiu, deţinătoarea Taberei Oratia, ca locul să devină în timp ceea ce şi-a propus în momentul în care l-a înfiinţat. Un centrul cultural redutabil, în care să aibă loc acţiuni care să pătrundă în profunzimea momentelor evocate, pentru perpetuarea obiceiurilor noastre şi a numelui personalităţilor din trecut şi din prezent care au o pasiune comună: Muscelul şi România. Bănăţeancă la origine, fiind de fel chiar din Timişoara, Carmen Bârloiu s-a îndrăgostit iremediabil de aceste locuri, în urmă cu 15 ani, când s-a stabilit în Muscel. „Mulţi spun despre mine că sunt mai musceleancă decât muscelenii.”, le-a mărturisit gazda musafirilor săi, peste 50 la număr, mulţi sosiţi pentru prima dată în acest spaţiu frumos şi cald. Carmen şi-a adus şi câteva „ajutoare” de prin vecini. Colecţionarul Ionuţ Fintoiu, de la Rucăr, a fost prezent cu câteva costume populare valoroase şi prin vechime, şi prin coloritul îndrăzneţ. Tot de la Rucăr au venit Simina Dulamă şi profesorul Tudor Vlad, ale căror preocupări în domeniul promovării artei populare îi plasează printre promotorii folclorului muscelean.
- Eveniment preponderent cultural
Asociaţia Folcloriştilor Argeşeni „Constantin Rădulescu Codin” va împlini la anul o jumătate de secol de existenţă. S-a înfiinţat în 1973, la Priboieni, dar este recunoscută oficial, având acte în regulă, din luna martie a acestui an. Întâlnirea a fost „prezidată” de liderii asociaţiei, preşedintele conf.univ.dr. Adrian Sămărescu, prorectorul Universităţii din Piteşti, şi prim-vicepreşedintele Sorin Mazilescu, directorul Centrului Cultural al Creaţiei Populare Argeş.
Asociaţia are programate două reuniuni anuale de amploarea celei de la Tabăra Oratia, una, primăvara, cealaltă, toamna. Între participanţii de la acţiunea prietenească de la Tabăra Oratia s-a aflat Costin Alexandrescu, decanul de vârstă al asociaţiei, la cei 86 de ani ai săi împliniţi în această săptămână. Timp de 41 de ani, a fost directorul Centrului Cultural al Creaţiei Populare Argeş. Membrii asociaţiei, împreună cu Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu”, au reuşit publicarea cărţii „Fapte şi animatori din cultura tradiţională argeşeană”. În lucrarea de peste 400 de pagini au fost adunate articolele publicate de-a lungul vieţii sub semnătura lui Costin Alexandrescu.
Celelalte trei lucrări prezentate în cadrul acţiunii au fost: „Piese dintr-un puzzle neterminat”, autor Adriana Rujan, dicţionarul „Memoria muzicală argeşeană şi musceleană”, autor Lucreţia Picui, şi „Timpul şi rânduielile alimentaţiei de altădată”, apărută sub îngrijirea Centrului Cultural „Reduta” – Serviciul Cultură Tradiţională, de la Braşov.
- Oaspeţi peste aşteptările gazdelor
Între oaspeţii Taberei Oratia s-au aflat profesorul Monica Mihăescu, rapsodul popular Nicolae Martin, preotul Gheorghe Cârstina, de la Dragoslavele, familia Mateescu, cadre didactice de la Vultureşti, prof.univ.dr. Paul Baidan, de la Universitatea din Piteşti, cercetătorul Radu Oprea, care a activat mulţi ani şi la Centrul Creaţiei Populare, şi la Direcţia de Cultură Argeş, cercetător dr.Gerard Călin şi soţia sa, cercetător dr.Camelia Călin, de la Muzeul Goleşti, familia de cadre didactice Dinu, de la Boţeşti, Cremona Comănescu Ţintatu, doctor în Etnografie şi Folclor, profesor la Şcoala nr.4 Piteşti, Corina Dionisie, director adjunct la Şcoala nr.4, Cristina Sava împreună cu grupul său de la Berevoeşti, Mariana Bordeanu, Elena Nencov, meşter popular din Curtea de Argeş, mai precis de la Brăduleţ, familia de cadre didactice Ivănescu, de la Curtea de Argeş, domnul fiind fiul artistului plastic Milan Ivănescu, jurnalistul Constantin Paşol, Micşunica Mihăilă, preşedintele Cooperativei Marama Musceleană, Sanda Safta, şefa Secţiei de Etnografie şi Artă Populară a Muzeului Municipal Câmpulung, scriitoarea Maria Chirtoacă, profesorul Victor Zaharescu, de la Universitatea Piteşti, Diana Mazilescu, Raluca Marinescu, profesor de Limba şi Literatura Română la Liceul Economic, Mihai Marinescu, director la Apă-Canal Argeş.
Au fost invitate şi câteva dintre colegele lui Carmen Bârloiu de la Şcoala Populară de Artă din Piteşti, Secţia Ţesături-Cusături, prima promoţie care a învăţat cu Lucreţia Picui. Din partea grupului de cursante – unele au absolvit Şcoala Populară de Arte, altele au fost doar cursante -, Elza Ilina spunea că a venit împreună cu colegele sale de la Şezătoare Argeş. Elza Ilina este masterand la Etnologie, Antropologie Culturală şi Folclor, la Universitatea Bucureşti. Aceasta le-a avut alături de ea pe colegele Mariana Poncea, Oana Negoescu, Mariana Dumitrescu şi Rodica Biolan.
Următorul grup a avut-o în postura de purtător de cuvânt pe Lucreţia Picui, sosită la Oratia împreună cu fostele participante la cursurile de caligrafie şi cusături tradiţionale de la Biblioteca Judeţeană: Eleonora Smărăndoiu, cursantă în primul grup de lucru, Claudia Vasile, Mariana Bălălău.
Au venit la acţiunea musceleană şi oaspeţi de la Braşov: profesorul Ion Prahoveanu, fostul director al Muzeului Bran, cercetătorul ştiinţific Veronica Bogoiu, de la Centrul Cultural „Reduta”, şi Florin Bucuţea, de la Asociaţia „Tradiţii Locale”, prin intermediul căreia a fost înfiinţată o colecţie muzeală în localitatea Dăişoara, judeţul Braşov.
- Dicţionarul realizat de Lucreţia Picui, rezultatul unui deceniu de cercetare
Dintre lucrările lansate cu ocazia întâlnirii de toamnă a Asociaţiei Folcloriştilor Argeşeni „Constantin Rădulescu Codin”, am ales să vă prezentăm dicţionarul „Memoria muzicală argeşeană şi musceleană”, având-o ca autoare pe Lucreţia Picui, profesor la bază, care şi-a dedicat cea mai mare parte a vieţii profesionale muncii de bibliotecar la Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeş.
Zece ani, aceasta a fost durata muncii de documentare pentru realizarea dicţionarului „Memoria muzicală argeşeană şi musceleană”. „Ştiam despre acest proiect încă din faza lui embrionară, spunea conf.univ.dr.Adrian Sămărescu. Într-un fel sau altul, de doamna Picui mă leagă mai mult decât un contact mediat de Bibliotecă, o instituţie cu atractivitate magnetică pentru lumea lui „A fost odată”. Din fericire pentru mine, dumneaei m-a ales, m-a găsit, nu ştiu… ca editor pentru una dintre lucrările speciale de care am avut eu parte, o carte frumoasă în adevăratul sens al cuvântului, cu text şi imagine. Mă bucur tare că aţi avut curaj să-mi încredinţaţi acel proiect.”
Lucreţia Picui spunea că a editat lucrarea la Cluj, la „Şcoala Ardeleană”, fiindu-i solicitată şi inclusă în colecţia Centenarului – 2018. „Eu zic că este o lucrare foarte serioasă, cu aproape 400 de texte de descrieri. Cuprinde lumea muzicală argeşeană începând de la 1552, când doamna Chiajna deschidea prima şcoală de muzică din această zonă. Într-adevăr, a fost un act de curaj să mă apuc de o asemenea lucrare de una singură, să mă războiesc cu foarte mulţi interpreţi, unii mai importanţi decât alţii, să plătesc de una singură o asemenea lucrare. Cred că am făcut-o şi dintr-un patriotism local, pentru că şi eu sunt musceleancă de la Câmpulung. Acest dicţionar a fost girat de marele muzicolog Viorel Cosma, care mi-a făcut o prefaţă. Postfaţa este realizată de scriitorul Mihail Diaconescu, tot muscelean. L-am structurat pe personalităţi şi pe instituţii, în strictă ordine alfabetică. Textele sunt scurte şi multe informaţii au rămas nevalorificate, pentru că specificul unui dicţionar este să cuprindă cât mai multă informaţie într-un spaţiu redus.”, spunea Lucreţia Picui, care s-a consultat cu academicieni de a căror părere în ceea ce priveşte rigoarea conţinutului a ţinut cont.
- Lucreţia Picui: „Am căutat informaţii până şi în cimitire, pe cruci, ca să găsesc anii de naştere şi de deces”
Dicţionarul cuprinde şcoli de muzică din zona Argeş-Muscel, şcoli bisericeşti de muzică, preoţi, călugări, copişti de muzică bisericească, interpreţi de muzică uşoară, populară şi cultă, compozitori, muzicologi, coruri, instituţii, festivaluri şi concursuri. „Şi Asociaţia Folcloriştilor este inclusă cu aproape toţi membrii de vază. Avem în dicţionar şi lutieri, oameni care au făcut instrumente muzicale, şi cam tot ce ţine de muzică. Un lucru îl regret: că n-am putut să găsesc pentru toţi lăutarii de valoare texte şi au rămas nepopularizaţi. Am căutat informaţii până şi în cimitire, pe cruci, ca să găsesc anii de naştere şi de deces. A fost o muncă de mai bine de zece ani de căutări şi discuţii. Multe informaţii le-am primit de la domnii Moise Mitulescu, Costin Alexandrescu, Sorin Mazilescu, Constantin Cârstoiu, Ioan Magdalena, Viorel Cosma care m-a îndrumat şi mi-a oferit material pe care eu nu l-am găsit în biblioteci.”, a continuat autoarea cărţii.
Aceasta spunea că nu trebuie să mire pe nimeni dacă nu vor fi găsite în dicţionarul său unele nume sonore de interpreţi. „Unii poate că n-au avut încredere în munca mea şi nu mi-au dat informaţii. Pentru alţii n-am găsit material. Cu alţii chiar am avut discuţii „la cuţite”, unii au fost cu pretenţii mai mari, alţii fără pretenţii. Unii m-au şi ajutat să editez lucrarea. Eu am fost mulţumită că, după zece ani de cercetări şi trudă, am reuşit s-o scot. Consider că este şi un gest de patriotism. După cum spunea Viorel Cosma, este singura lucrare de acest gen din ţară, dedicată unei regiuni. Există dicţionare de muzicologie la nivel naţional. Viorel Cosma a făcut mai multe ediţii din lexiconul muzical pe care cred că toată lumea îl cunoaşte, dar pentru o regiune anume n-a făcut nimeni.”, a încheiat Lucreţia Picui.
Dorinţa sa este de a publica încă o ediţie a dicţionarului după ce va reuşi să strângă materialul necesar, cu ajutorul oamenilor dispuşi s-o ajute.
- Întâlnirea de primăvară se va ţine, dacă se leagă lucrurile, la Secţia de Etnografie a Muzeului Câmpulung
La finalul întâlnirii de la Tabăra Oratia s-a găsit următorul loc în care se vor strânge folcloriştii argeşeni şi musceleni: Secţia de Etnografie şi Artă Populară, cu acordul directorului Alexandru Oprea. Deocamdată, ideea a fost agreată de Sanda Safta, invitată pentru prima dată la o astfel de reuniune. Vorbindu-le despre misiunea Muzeului Municipal Câmpulung, prin Secţia de Etnografie, Sanda Safta le-a trezit curiozitatea oaspeţilor de a poposi în municipiul nostru. Vreme bună să fie, căci muzeul are o grădină generoasă, care, din acest an, a găzduit şi spectacole. Şi ce şezătoare se pune la cale! „Muzeul Municipal Câmpulung este păstrătorul a tot felul de piese cu o valoare istorică şi artistică inestimabilă. Avem o colecţie foarte bogată de port popular muscelean, unele piese datează chiar de la sfârşitul secolului al XIX-lea, însă majoritatea sunt de la începutul secolului XX. Îi invit pe cei care n-au făcut-o să viziteze şi Secţia de Etnografie şi Artă Populară, care este adăpostită într-o clădire monument istoric datând din 1735. Este cea mai veche construcţie civilă din oraşul Câmpulung.”, a lansat invitaţia Sanda Safta, pe care destinatarii au transformat-o într-o propunere de a desfăşura la Câmpulung întâlnirea de primăvară.
Magda BĂNCESCU