A treia colaborare din 2024 a lui Adrian Săvoiu cu Muzeul Naţional „Brătianu”, din Ştefăneşti, intitulată „Modă şi stil în costumul citadin (1880-1945)”, a adus înaintea privitorului o colecţie minunată de fotografii ale unor oameni ai altor vremuri, costumaţi ca pentru o continuă sărbătoare. Haina îl făcea pe purtător să arate bine, iar contrastul cu moda simplistă a prezentului, cu accente de jemanfişism la adresa aspectului personal, avantajează clar garderoba de acum 80-90 de ani. Studiul fotografic propus de Adrian Săvoiu coboară cu aproape un secol şi jumătate în urmă, de când datează cea mai veche imagine, cea a lui Mihai Tănăsescu-Moşandrei, student la Facultatea de Ştiinţe Matematice din Bucureşti. Expoziţia vernisată sâmbătă, 21 septembrie 2024, s-a încadrat în bogata ofertă culturală a Muzeului Naţional „Brătianu” de Zilele Europene ale Patrimoniului, constând în patru manifestări variate şi apreciate de publicul consistent, venit de la Bucureşti, Piteşti, Curtea de Argeş şi putem spune şi Câmpulung, graţie prezenţei redactorilor ziarului Evenimentul Muscelean şi prietenilor lui Adrian Săvoiu.
- Fotografii realizate în condiţii deosebite, la centre fotografice din Paris, Nancy, Viena, Bucureşti, dar şi Câmpulung
Mihai Alexandrescu, directorul Muzeului Naţional „Brătianu” – Vila Florica, din Ştefăneşti, a realizat pentru asistenţă, aşa cum era firesc, o scurtă prezentare a expozantului câmpulungean. Cu siguranţă, numele şi preocupările profesorului Adrian Săvoiu le sunt cunoscute celor care frecventează evenimentele culturale, cu atât mai mult cu cât acesta are o activitate atractivă şi în mediul online, o „trambulină” către popularitate inclusiv în rândul tinerei generaţii. Fin cunoscător al prizei pe care o au imaginile vechi cu femei şi bărbaţi îmbrăcaţi elegant, invitatul Muzeului de la Ştefăneşti a adus şi un vraf de reviste cu mare căutare în epocă. Erau singura sursă din care tinerii anilor ’30-’40, al căror unic divertisment era cinematograful, aflau amănunte despre starurile timpului, presa acelor ani fiind generoasă în amănunte despre actorii din străinătate.
Acţiunea a debutat cu câteva referinţe despre oaspetele instituţiei culturale, prezentate de directorul Mihai Alexandrescu. „Domnul Adrian Săvoiu, născut la 31 octombrie 1954, la Câmpulung Muscel, este profesor, publicist, istoric literar şi memorialist. Descendent al unei vechi familii de moşneni musceleni, a venit pe lume într-o familie de profesori. A urmat studiile gimnaziale şi liceale în oraşul natal, iar după Bacalaureat a urmat facultatea în cadrul Universităţii Bucureşti, specialitatea Română – Latină, promoţia 1978. Păstrând tradiţia familiei, întreaga viaţă a fost profesor şi a predat Limba şi Literatura Română. De la debutul publicistic din anul 1977, a publicat constant articole, studii de istorie şi critică literară, eseuri şi recenzii în revistele „Manuscriptum”, „Viaţa Românească”, „Jurnalul literar”, „Opt motive”, „Literatorul”, „Memoria”, „Limbă şi Literatură”, „Limba şi Literatura Română”, „Mitropolia Olteniei”. Din 1984, a fost colaborator la Radio România şi a participat la numeroase emisiuni culturale pe teme de istorie literară ori de evocare a unor personalităţi culturale.”, este scurta descriere realizată de managerul Mihai Alexandrescu invitatului său.
Adrian Săvoiu a extras din arhiva personală o parte dintre fotografiile care scot în evidenţă vestimentaţia în perioada punctată în titulatura expoziţiei. Prezentarea imaginilor aranjate cronologic începe cu cele în format „carte-de-visite”, format 6/9 cm, lipite pe un carton de 6,5/10,5 cm. „Ele s-au păstrat impecabil, pentru că sunt realizate impecabil, la centre fotografice româneşti şi europene dintre cele mai importante. Sunt fotografii realizate la Paris, la Nancy, la Viena, la Bucureşti, dar şi la Câmpulung. Emilie R. Speek, una dintre cele mai bune fotografe ale Câmpulungului din „La Belle Epoque”, va fi întâlnită în expoziţie.”, a afirmat acesta.
Potrivit organizatorului, colecţia proaspăt vernisată grupează două epoci istorice: „La Belle Epoque”, intervalul cuprins între 1880 şi Primul Război Mondial şi perioada interbelică, până în 1945. În prima vitrină, care conţine cele mai vechi poze, sunt înfăţişaţi tineri care mergeau la studii în străinătate. Adrian Săvoiu a vorbit despre o raritate a acestui prim lot: o fotografie pe suport metalic din 1885, realizată la Viena, în care apar Mihai Tănăsescu-Moşandrei şi un prieten al său. Din a doua vitrină, profesorul Săvoiu s-a referit în mod special la imaginea aleasă pentru afişul evenimentului: fraţii Pietraru, între primii ingineri silvici români, fotografiaţi la Paris.
În a treia vitrină, Adrian Săvoiu a inserat fotografii din Câmpulung, în care apar Constantin Duţoiu, student la Facultatea de Teologie, în 1912, Zoe Rotaru şi ziarişti la un bal mascat din 1924. Din a patra vitrină, acesta a insistat asupra imaginii a trei eleve la un liceu din Câmpulung, care joacă în piesa „Vlaicu Vodă”. Mutându-se la a cincea vitrină, profesorul Săvoiu a atras atenţia asupra pozei câştigătoarei concursului „Miss Muscel 1929”, Elena Rotaru, participantă la „Miss România”. „Dacă vă veţi uita la fotografiile tuturor „Miss România” din acei ani, veţi ajunge la concluzia mea: că este cea mai frumoasă fotografie a unei fete din perioada respectivă.”, a afirmat acesta. În a şasea vitrină au fost aşezate imagini legate de familia poetului Mihai Moşandrei, iar în ultimele, a şaptea şi a opta, sunt puse în valoare piesele de rezistenţă ale vestimentaţiei feminine şi masculine din anii ’40: rochia de seară, în cazul doamnelor, pălăria şi costumele impecabile, în cazul domnilor.
- Organizatorul şi-a tentat publicul cu reviste vechi, în care apar actori celebri ai anilor ’30-’40
Pentru a-şi introduce ascultătorii în atmosfera căreia îi aparţin răpitoarele ţinute reprezentate în imaginile selectate dintre sutele deţinute, Adrian Săvoiu a adus câteva dintre publicaţiile timpului aflate în biblioteca personală: „Jurnalul doamnei” (1938), revista „Trup şi suflet”, revista „Cinema” (1935-1940), din colecţia lui Benone Săvoiu, moştenită de fiu. „Am lăsat la urmă această revistă din 1932, pe a cărei copertă apare actriţa Anny Ondra, care a realizat un turneu la Bucureşti, producând senzaţie în epocă. Am o informaţie din sursă directă, profesorul universitar Aurel Golimas, care mi-a povestit, pe când eram student, că s-a vorbit mult în acea perioadă că însuşi Regele Carol al II-lea s-ar fi aflat foarte aproape de Anny Ondra şi i-ar fi cunoscut farmecele acestei actriţe.”, a dezvăluit acesta un amănunt monden legat de blonda cuceritoare.
Evenimentul de deschidere a expoziţiei a avut la final o surpriză pe care profesorul Adrian Săvoiu i-a făcut-o inclusiv directorului Mihai Alexandrescu. Intuind că nu s-a citit niciodată la Muzeul „Brătianu” o poezie a lui Ion Pillat, nepotul lui Ion C. Brătianu, profesorul Adrian Săvoiu a lecturat „Aci sosi pe vremuri”, inserată în manualul de Limba şi Literatura Română, pentru liceu, scris de acesta împreună cu alţi profesori, colegi ai săi.
„Aci sosi pe vremuri
La casa amintirii cu-obloane şi pridvor,
Păienjeni zăbreliră şi poartă, şi zăvor.
Iar hornul nu mai trage alene din ciubuc
De când luptară-n codru şi poteri, şi haiduc.
În drumul lor spre zare îmbătrâniră plopii.
Aci sosi pe vremuri bunica-mi Calyopi.
Nerăbdător, bunicul pândise de la scară
Berlina legănată prin lanuri de secară.
Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, şi din berlină
Sări, subţire,-o fată în largă crinolină.
Privind cu ea sub lună câmpia ca un lac,
Bunicul meu, desigur, i-a recitat „Le lac”.
Iar când deasupra casei ca umbre berze cad,
Îi spuse „Sburătorul” de-un tânăr Eliad.
Ea-l asculta tăcută, cu ochi de peruzea…
Şi totul ce romantic, ca-n basme, se urzea.
Şi cum şedeau… departe, un clopot a sunat,
De nuntă sau de moarte, în turnul vechi din sat.
Dar ei, în clipa asta simţeau c-o să rămână…
De mult e mort bunicul, bunica e bătrână…
Ce straniu lucru: vremea! Deodată pe perete
Te vezi aievea numai în ştersele portrete.
Te recunoşti în ele, dar nu şi-n faţa ta,
Căci trupul tău te uită, dar tu nu-l poţi uita…
Ca ieri sosi bunica… şi vii acuma tu:
Pe urmele berlinei trăsura ta stătu.
Acelaşi drum te-aduse prin lanul de secară.
Ca dânsa tragi, în dreptul pridvorului, la scară.
Subţire, calci nisipul pe care ea sări.
Cu berzele într-ânsul amurgul se opri…
Şi m-ai găsit, zâmbindu-mi, că prea naiv eram
Când ţi-am şoptit poeme de bunul Francis Jammes.
Iar când în noapte câmpul fu lac întins sub lună
Şi-am spus „Balada lunei” de Horia Furtună,
M-ai ascultat pe gânduri, cu ochi de ametist,
Şi ţi-am părut romantic şi poate simbolist.
Şi cum şedeam… departe, un clopot a sunat.
Acelaşi clopot poate, în turnul vechi din sat…
De nuntă sau de moarte, în turnul vechi din sat.”
Sfârşitul vernisajului s-a lăsat cu o invitaţie pentru următoarea expoziţie programată pe 15 ianuarie 2025, cu manuscrise originale ale unor autori români. Vă amintim că, pe 15 ianuarie 2024, de Ziua Culturii Naţionale, Adrian Săvoiu a organizat prima expoziţie găzduită de instituţia culturală de la Ştefăneşti, „Familii din Câmpulung”, urmată, pe 10 mai 2024, de prezentarea unei colecţii de imagini având ca subiect „Portul tradiţional din Muscel”, prilejuită de celebrarea Zilei Naţionale a Portului Tradiţional din România.
Magda BĂNCESCU