Formă de comunicare şi de condensare a unei realităţi, harta a înregistrat dintotdeauna, prin semne şi simboluri, aspectele unei geografii complexe. De-a lungul timpului, hărţile au vehiculat idei, date şi informaţii, au avut o importantă semnificaţie culturală şi au fost, pe de o parte, operă ştiinţifică, iar pe de altă parte, operă de artă. Navigatorii şi exploratorii, savanţii şi visătorii, geografii şi cartografii, toţi şi-au dat mâna pentru a realiza un univers fascinant: universul hărţilor.
Începuturile cartografiei sunt legate de câteva figuri marcante ale Europei veacului al XVI-lea, care au influenţat decisiv evoluţia ulterioară a domeniului: umanistul german Sebastian Münster, alsacianul Lorenz Friez, întemeietorul cartografiei renascentiste, ori flamanzii Gerhard Mercator şi Abraham Ortelius, care au dus harta în zona artisticului, îmbogăţind-o cu chenare, figuri simbolice, cartuşe și reprezentări florale ori animaliere.
Umanistul Johannes Honterus
O personalitate de tip renascentist a secolului al XVI-lea a fost umanistul sas, de origine braşoveană, Johannes Honterus, reformator al bisericii saşilor din Transilvania. După studii universitare la Viena, Honterus a plecat la Universitatea din Cracovia, unde în anul 1530 a tipărit prima ediţia a „Cosmografiei” sale, o descriere a lumii, care menţionează nume de ţări, oraşe, ape, munţi, mări şi insule. După doi ani, Johannes Honterus a ajuns la Basel, unde a învăţat xilogravura şi s-a iniţiat în arta tipografierii. În acest centru al umanismului european, cărturarul braşovean a publicat în anul 1532 prima hartă a Transilvaniei, intitulată „ChorographiaTransylvaniaeSybemburgen”. Această hartă a devenit ulterior sursă de inspiraţie pentru marii cartografi Sebastian Münster, Gerhard Mercator, Abraham Ortelius şi Johan Sambucus, care o vor introduce în primele atlase ale Europei. „ChorographiaTransylvaniaeSybemburgen”, aflată astăzi la Muzeul Naţional din Budapesta, are fixate lateral, în limba latină, cele patru puncte cardinale. Transilvania este împărţită în ţinuturi: „Burzeland”(Ţara Bârsei), „Althland” (Ţara Veche), „Land vor dem Wald” (Ţara de dinaintea Pădurii), „Weinland”şi „Nösnerland”. Localităţile apar simbolizate prin forma unor cetăţi stilizate, cu mai multe turnuleţe.
Cele mai importante aşezări sunt considerate a fi: „Corona” (Braşov), „Cibinium” (Sibiu), „Wiessemburg” (Alba Iulia), „Bistricia” (Bistriţa) şi „Medwisch” (Mediaş). Mai multe cursuri de apă străbat teritoriul transilvan de la nord către sud, principalele fiind Oltul şi Mureşul. De jur-împrejur, apar pe hartă munţi împăduriţi, numiţi „Alpes” în partea de sud-est şi „Carpatus Mons”, în cea de nord. În partea de sus, simetric, sunt reprezentate două steme, iar jos, central, sunt consemnate localitatea şi anul elaborării hărţii: Basel,1532.
Câmpulungul pe harta din 1532 a lui Johannes Honterus
Pe această primă hartă a Transilvaniei, xilogravată de Johannes Honterus, se află una dintre primele consemnări cartografice ale oraşului Câmpulung. În colţul din dreapta al hărţii, jos, reprezentat printr-o cetate stilizată, având patru turnuri, apare toponimul „Langenaw”, numele Câmpulungului în limba germană.
Oraşul este plasat în imediata apropiere a Carpaţilor, semnalaţi prin toponimul „Alpes”. Cuprinzând doar o parte din zona de nord a Munteniei, harta înregistrează, în afara Câmpulungului, o singură altă localitate din Ţara Românească, „Tervisz” (Târgovişte), de unde se poate deduce importanţa în epocă a celor două aşezări.
Doi contemporani: Johannes Honterus şi Neacşu din Câmpulung
Menţionarea Câmpulungului, aşadar un oraș din Muntenia, pe o hartă cu reprezentarea Transilvaniei, nu poate fi întâmplătoare. „ChorographiaTransylvaniaeSybemburgen” din anul 1532 este contemporană cu primul document în limba română păstrat până astăzi: scrisoarea pe care Neacşu din Câmpulung o trimitea în 1521 lui Johannes Benkner, primarul Braşovului. Actul emis într-o cancelarie din Câmpulung, prin care Neacşu îi semnala lui Benkner mişcările turcilor la Dunăre, este o dovadă elocventă a legăturilor între Câmpulung şi Braşov, localitatea natală a lui Honterus.
Pe de altă parte, fixând locul oraşului Câmpulung pe hartă, este imposibil ca umanistul sas Johannes Honterus să nu fi avut cunoştinţă de existenţa puternicei comunităţi săseşti de la Câmpulung, înfloritoare între secolele al XIII-lea şi al XVI-lea.
Prosperitatea ei se datora, mai ales, relaţiilor comerciale cu Braşovul şi rolului pe care Câmpulungul l-a avut ca loc de popas pe drumul care lega oraşul transilvănean de zona Dunării de Jos. De altfel, saşii au avut multă vreme funcţii de conducere în Câmpulung, aşa cum menţionează numeroase documente, iar forme administrativ-juridice ale burgurilor săseşti din Transilvania au influenţat organizarea comunităţii câmpulungene.