Un consilier local de la Rucăr a solicitat Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii să verifice dacă viceprimarul comunei a fost lucrător sau colaborator al fostei Securităţi. Numele lui Ion Pîrnuţă apare în două documente ale CNSAS, într-unul care a fost ars la Revoluţie şi în altul, de asemenea, distrus.
Ion Pîrnuţă, verificat din oficiu, când era consilier local la Rucăr
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică, din oficiu sau la cerere, apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al organelor de Securitate, ca poliţie politică a persoanelor care candidează spre a fi alese sau numite în funcţii de demnitate publică ori care deja sunt în astfel de funcţii. În plus, fiecare cetăţean are dreptul şi posibilitatea garantată prin lege să-şi vadă dosarul instrumentat de fosta poliţie politică, în cazul în care acesta există.
Astfel, consilierul local Gabriela Felicia Gheorghe, aleasă pe lista Pro România în Legislativul de la Rucăr, a cerut Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii să-l verifice pe viceprimarul comunei, Ion Pîrnuţă. De curând, aceasta a primit răspunsul CNSAS, cuprins într-o adeverinţă datată 12 ianuarie 2022.
Conform CNSAS, există „Adeverinţa nr. 438/26.01.2016, eliberată pe baza notei de constatare nr. DI/I/1702/14.09.2015, la baza căreia a stat dosarul nr. I 160185 (cotă CNSAS) şi care a constatat următoarea situaţie de fapt: Ion Pîrnuţă figurează într-un Raport din data de 4.04.1991, prin care s-a constatat lipsa unor dosare şi a mapelor anexă, urmare a distrugerii prin ardere în contextul evenimentelor din decembrie 1989.”
Această menţionare în Raportul prin care se constată lipsa unor dosare şi mape a fost trecută şi într-o adeverinţă mai veche, din 13 aprilie 2016, când Ion Pîrnuţă a fost verificat din oficiu de către CNSAS, în calitate de membru al Consiliului Local Rucăr.
La solicitarea Gabrielei Gheorghe, CNSAS a identificat un document nou
Între timp, de la verificarea din 2016 şi până anul trecut, au apărut documente noi şi neprocesate, identificate în dosarul Registru fond reţea Argeş, volumul 7. În baza unei alte Note de Constatare, nr. DI/I/804, din 11 mai 2021, a Direcţiei de Specialitate din cadrul CNSAS, se regăsesc următoarele elemente: „Ion Pîrnuţă figurează şi în dosarul Registru fond reţea Argeş, volumul 7 (evidenţa persoanelor din reţea).” Adică numele lui Ion Pîrnuţă apare cu FR 23727/AG, înregistrat formal la 21 septembrie 1990, distrus cu procesul verbal păstrat în dosarul I 160185 (cotă CNSAS). De asemenea, este menţionat numărul dosarului personal 20417.
Totodată, în baza aceleiaşi note de constatare din 11 mai 2021 se menţionează că, până la această dată, nu au fost găsite documente sau informaţii privind apartenenţa lui Ion Pîrnuţă la structurile fostului Minister de Interne, în calitate de ofiţer sau subofiţer de Securitate sau Miliţie.
Elementele mai sus prezentate nu se circumscriu prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2008, privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, iar lui Ion Pîrnuţă nu i se poate atribui calitatea de lucrător / colaborator al Securităţii, în sensul legii.
Adeverinţa semnată de preşedintele CNSAS, Constantin Buchet, şi transmisă Gabrielei Gheorghe, cea care a solicitat-o, poate fi contestată la Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, de către orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la data publicării pe pagina de internet a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, adică până pe 16 martie 2022. Adrian TĂNASE