Înaintea Ministerului Transporturilor, autorităţile câmpulungene au avut de ales între a asfalta Drumul Naţional 73, tronsonul de 11,5 kilometri care străbate municipiul, şi o viitoare centură. Administraţia noastră a ales centura. Mai precis, Câmpulungul să fie inclus cu acest obiectiv în Master Planul General de Transport al României, respectiv în cadrul Planului Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020-2030. Consiliul Local trebuia consultat pe acest subiect, în sensul de a acorda un aviz de principiu, formalitate care s-a consumat pe 28 decembrie 2021. Primăriţa Elena Lasconi a explicat de ce a „sacrificat” asfaltarea DN 73 în favoarea unui proiect cu şanse de realizare într-un interval de timp care va depăşi un deceniu. Şefa Executivului a preferat o investiţie de perspectivă, în detrimentul uneia cu impact electoral, aşa cum a catalogat reabilitarea drumului naţional. Un motiv la fel de puternic îl constituie şi faptul că municipiul nostru ar fi fost singurul din judeţ care declina oferta ministerului de a propune la finanţare, cu fonduri europene, o variantă ocolitoare a Câmpulungului.
City managerul Ioana Marcu: „Va fi pe malul estic, sub nicio formă nu va fi prin Grui, cu dorinţa de a se ieşi spre rondul de la Holcim”
Şefa Executivului a trimis-o la Ministerul Transporturilor pe city managerul Ioana Marcu, pentru a discuta despre introducerea centurii într-un proiect propus a fi finanţat prin Programul Operaţional Transport POT 2021-2027. Propunerile pentru judeţul Argeş le reluăm şi în această ediţie:
=Varianta de ocolire Câmpulung – lungime estimată 7,8 km, cost estimat 18,8 milioane euro;
=Varianta de ocolire Curtea de Argeş – lungime estimată 7,8 km, cost estimat 25,7 milioane euro;
=Modernizare, extindere parţială şi creşterea siguranţei – Râmnicu Vâlcea – Tigveni – A1 – lungime estimată 20,4 km, cost estimat 30,6 milioane euro, în colaborare cu CJ Vâlcea;
=Drumul expres A1 – Piteşti – Mioveni – lungime estimată 9,2 km, cost estimat 50 milioane euro.
Votul acordat în Consiliul Local a fost precedat de un scurt dialog între consilierul local Constantin Ivan şi Executiv, interesul constituindu-l viitorul traseu al variantei. „Cele patru proiecte pentru judeţul Argeş sunt deosebite şi sunt aşteptate de toată lumea. Mai ales centura care vine la Curtea de Argeş din autostrada Piteşti – Sibiu. Centura de 7,8 km este mai mult decât binevenită.”, a precizat alesul social-democrat, interesat să afle dacă s-a făcut o propunere de traseu.
Prezentă la discuţii la Bucureşti, administratorul public a oferit câteva date pe care, mai mult ca sigur, le anticipau şi aleşii. Şi anume că nu sunt suficiente nici fondurile estimate, nici numărul de kilometri. „Proiectul este la nivel de concept. Cei 7,8 km sunt insuficienţi. În 2022 vom elabora un studiu de fezabilitate, în care vom defini cu exactitate această variantă ocolitoare. Cu siguranţă, va fi pe malul estic, sub nicio formă nu va fi prin Grui, cu dorinţa de a se ieşi spre rondul de la Holcim. Cum se va obţine această variantă va reieşi din studiul de fezabilitate.”, a afirmat Ioana Marcu.
„Ioana, nu-i mai fierbe!, a intervenit primăriţa. Că ştim în mare parte că trebuie neapărat să fie tunel. Ştim că trebuie să fie pe dedesubt o mare parte din ea.” Moment în care au apărut primele reticenţe vizavi de estimarea financiară de 18,8 milioane euro, în care n-ar avea cum să se încadreze un proiect de o asemenea amploare.
Ivan a avertizat în privinţa procedurii anevoioase a exproprierilor
Studiul de fezabilitate va indica valorile reale ale investiţiei care are cale lungă numai în etapa birocratică, ce include şi chestiunea exproprierilor. „După efectuarea studiului, vor fi aprobaţi indicatorii tehnico-economici. Studiul va trece prin comisia tehnică a CNAIR. Ulterior se va da o hotărâre de Guvern, în care proiectul este admis, se va face o listă de exproprieri, iar Guvernul va bugeta exproprierile.”, sunt etapele expuse succint de city manager. „Punctul de referinţă este exproprierea, care va decide şi finanţarea, şi ducerea la capăt a proiectului. La Curtea de Argeş, după ce se traversează breteaua dinspre autostradă, se merge pe albia majoră a Râului Argeş, până la ieşirea din oraş spre traseul Transfăgărăşanul.”, a adăugat Constantin Ivan, secondat de colegul de la POL, Dan Şain, care a observat că este ceva mai ridicat preţul centurii de la Curtea de Argeş, în condiţiile în care lungimea este aceeaşi ca la Câmpulung.
„De aceea trebuie mare grijă la alegerea soluţiei, ca să nu avem probleme de blocaj, mai ales pe problema exproprierii, despre care ştim cât de grea este la toate nivelurile.”, şi-a încheiat ideea Ivan. „Din ce am înţeles, se va face o listă la nivel naţional cu toate exproprierile, se vor face rapoarte de evaluare şi, în baza acestui Master Plan, se vor face toate exproprierile în acelaşi timp. Tot în acelaşi timp, oamenii îşi vor primi banii de la Guvern. De aceea este foarte important ca noi să fim prinşi acolo.”, a conchis Ioana Marcu.
Elena Lasconi: „Varianta simplă, liniştită şi electorală era să renunţăm la şoseaua de centură, să nu fim în Master Plan şi să rezolvăm DN 73”
Municipalitatea avea de ales între a-şi pune la punct Drumul Naţional 73 şi această variantă de ocolire pe care n-o vom vedea realizată mai devreme de zece ani. „Noi aveam două opţiuni: să gândim electoral şi n-am făcut-o. Sau să gândim sănătos şi pe termen lung. Adică pe zece ani, poate chiar mai mult de zece ani. Dacă gândeam electoral, luam bucata de 11,5 km din DN 73 şi o băgam ca s-o asfalteze. O să găsim o soluţie şi pentru asta. Dar era mult mai simplu. Şi renunţam la ideea ca, în următorii zece ani, să avem o şosea de centură, adică să nu ne mai intre TIR-urile prin Câmpulung. Varianta simplă, liniştită şi electorală era să renunţăm la şoseaua de centură, să nu fim în Master Plan şi să rezolvăm DN 73.”, a încheiat primăriţa Elena Lasconi prima dezbatere în Consiliul Local pe subiectul centurii. M.B.