18.1 C
Campulung Muscel
22/07/2024

Primarul, viceprimarul şi secretarul de la Boteni se judecă cu Primăria, pentru sporul de dificultate

Alţi salariaţi de primărie care au nevoie să fie stimulaţi cu un spor de dificultate sunt cei de la Boteni. Nu este vorba despre întreaga suflare a instituţiei, ci numai „capii”: primar, viceprimar, secretar. Aceştia au beneficiat, cu ajutorul instanţei, de un spor de dificultate, a cărui acordare Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţională au considerat-o echitabilă numai pe durata unui an. Legiuitorul l-a conceput, în 2006, ca pe un stimulent ocazional, care, în această parte a Muscelului, tinde să se permanentizeze. Graţie unei hotărâri a Tribunalului Argeş din 2017, cei trei lideri ai Primăriei Boteni au avut dreptul la sporul de dificultate de până la 50% din salariu începând din vara anului 2013 şi până când urmau să pună punct prestaţiilor în domeniul fondului funciar. În 2019, au mers din nou la instanţă, ca să fie siguri că vor lua şi după 2017, când a apărut noua lege a salarizării.

Cer sporul de dificultate şi pentru anii de dinaintea lui 2013

Reclamanţii Vasile Leau, Constantin Popescu şi Valentin Ionuţ Bidilică au deschis, în toamna anului 2020, un proces împotriva Primăriei Boteni, în acelaşi scop. De data aceasta, urmăreau să încaseze beneficiul pentru anii de dinainte de 2013, întrucât, pentru perioada de după, aveau o hotărâre a Tribunalului, care obliga Primăria Boteni să le acorde bonusul atâta timp cât activau într-o comisie cu atribuţii de fond funciar.
Revendicările de la final de 2020 arătau astfel. Primăria să emită să emită dispoziţia anuală prin care să le acorde sporul lunar de dificultate de până la 50% din indemnizaţia corespunzătoare funcţiei de primar sau viceprimar ori din salariul de încadrare corespunzător funcţiei de secretar. A doua solicitare era ca sporul prevăzut de o lege din 2006, cerut pentru ce a fost înainte de 2013, să fie actualizat în funcţie de indicele de inflaţie la data plăţii efective, până la zi, plus dobânda legală.

Motivaţia acţiunii a pornit de la un ordin emis de prefect pe 30 iulie 2008, prin care aceştia au fost desemnaţi în Comisia pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole şi forestiere Boteni. Calitate în care ar fi trebuit să fie motivaţi de Legea nr. 263/2006, după cum au considerat cei trei. Reclamanţii au contrazis susţinerea potrivit căreia sporul a fost prevăzut doar pentru un an, „intenţia legiuitorului fiind aceea de a remunera munca suplimentară desfăşurată în comisiile de fond funciar, pe toată durata ei, cu atât mai mult cu cât ea presupune anumite riscuri create de situaţiile litigioase dintre părţi referitoare la proprietatea imobiliară.”

Când, în 2017, li s-a sistat plata, s-au dus glonţ la instanţă

Încercările celor trei de a-şi menţine beneficiul au existat şi înainte de 2020. În decembrie 2018, primarul, viceprimarul şi secretarul au mai avut un demers similar la Tribunalul Argeş, pentru a obţine acest spor de dificultate şi după data de 1 iulie 2017. Printr-o sentinţă civilă din 2017 s-a decis plata acestui stimulent începând cu 1 august 2013 şi, deşi ei au fost menţinuţi în această activitate, după cum au motivat, li s-a refuzat plata lui. Printr-o adresă din decembrie 2018 li s-a comunicat că, din 1 iulie 2017, salarizarea se face în baza Legii nr. 153/2017.

Aceştia şi-au justificat acţiunea prin faptul că „la nivelul Primăriei Boteni există un număr mare de cereri de reconstituire a dreptului de proprietate nesoluţionate, pentru care nu s-a procedat la punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate.” În afara acestora există şi alte solicitări privind „remiterea în continuare a titlurilor de proprietate, rectificări curente ale titlurilor, eliberarea de documente din arhiva Comisiei Locale de Fond Funciar Boteni, în procesele pe care aceasta le are în mod curent pe rolul instanțelor sau răspunsuri la instituțiile statului (Poliţie, Parchet, Prefectură, Cadastru) etc.”

În urmă cu trei ani, Tribunalul a reţinut spre judecată numai acţiunea secretarului, pe care, pe 23 mai 2019, a respins-o. „(…) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că această problemă de drept nu ridică o dificultate reală, dat fiind faptul că dispoziţiile art. II din Legea nr. 263/2006 sunt clare în sensul că: „Salariaţii instituţiilor publice implicaţi în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar, membri în comisiile constituite în baza art. 12 din Legea nr. 18/1991, republicată, beneficiază de un spor lunar de dificultate de până la 50% din salariul de încadrare, pe o perioadă de un an calculată de la data intrării în vigoare a prezentei legi.”
Şi Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra acestui beneficiu acordat temporar, considerându-l nu un drept fundamental, ci „un spor salarial cu caracter stimulatoriu, pentru exercitarea anumitor activităţi pe o perioadă determinată.” Însă, în baza unei sentinţe a Tribunalului din 2017, secretarul era, teoretic, beneficiar pe mai departe, prin urmare, n-avea de ce să ceară acordarea lui după data de 1 iulie 2017. Chiar dacă Primăria nu-l mai acorda, instanţa tranşase o dată problema.

Pretenţiile şi pentru perioada anterioară anului 2013 au fost respinse de judecător

Cererile celorlalţi doi, primarul şi viceprimarul, au format dosare diferite şi au avut aceeaşi soartă ca a secretarului. Au fost respinse, „instanţa apreciind întemeiată excepţia autorităţii de lucru judecat, invocată în raport de sentinţa civilă nr.752/26.05.2017.” Sentinţă prin care Tribunalul a obligat Primăria Boteni să le plătească celor doi sporul lunar de dificultate de până la 50% din salariul de încadrare începând cu data de 1 august 2013, până la încheierea activităţii în domeniul fondului funciar. Aşadar, cei trei au avut dreptul la spor din 1 august 2013, inclusiv după 1 iulie 2017.

Însă, în acţiunea deschisă în toamna anului 2020, aceştia ridicau pretenţii pentru perioada de dinainte de 1 august 2013. Instanţa a constatat că, pentru intervalul de până în 2011, până la intrarea în vigoare a Noului Cod Civil, dreptul la acţiune este prescris, iar pentru restul perioadei, 1 octombrie 2011 – 1 august 2013, acţiunea este neîntemeiată.

Şi asta pentru că cei trei n-au adus nicio dovadă din care să reiasă că au fost implicaţi direct în aplicarea legilor fondului funciar. Potrivit sentinţei civile din 2017, „începând cu luna august 2013, reclamanţii au participat la lucrările acestei comisii, contribuind la soluţionarea mai multor cereri ce vizează aplicarea legii fondului funciar”, despre vreo perioadă anterioară nefiind efectuată nicio menţiune în acea cauză.
Pe 19 mai 2021, Tribunalul Argeş le-a respins acţiunea. Perdanţii s-au adresat Curţii de Apel Piteşti, care a fixat primul termen pe 19 ianuarie 2022.
Magda BĂNCESCU

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!