23.1 C
Campulung Muscel
21/07/2024

Părinţii au dat în judecată Spitalul, după ce neonatologul a declarat clinic sănătos un bebeluş născut cu Sindrom Down

Punctul de vedere al Colegiului Medicilor din România, care a sărit în apărarea doctoriţei Reasilvia Miloş, a cântărit decisiv în respingerea acţiunii unor părinţi deschise Spitalului Câmpulung. Familia cere să fie despăgubită pentru diagnosticarea greşită la naştere a băieţelului lor, depistat, ulterior, cu o boală cruntă. Oamenii au pierdut procesul la Judecătoria Câmpulung, însă continuă lupta cu instituţia medicală la Tribunalul Argeş.

Părinţii au reclamat că fiul lor, care suferea de Sindrom Down, a fost diagnosticat greşit de medic
Acţiunea în răspundere delictuală, deschisă în luna decembrie 2019, prin care reclamanţii pretindeau daune morale şi materiale, s-a finalizat în acest an. Părţile litigiului sunt cei trei reclamanţi, părinţii, atât ca reprezentanţi ai copilului, cât şi în nume propriu, şi fiul lor născut în urmă cu cinci ani, şi Spitalul Câmpulung, ca pârât. Muscelenii cereau ca unitatea sanitară să le acopere prejudiciul material, estimat provizoriu la 50.000 de lei, şi daune morale de 20.000 de lei, pentru suferinţa cauzată.

Motivaţia care a stat la baza demersului în justiţie al familiei a fost prezentată de aceştia astfel. În luna mai a anului 2016 li s-a născut băieţelul. Timp de opt zile, nou-născutul a fost internat la Secţia de Neonatologie, aflându-se sub observaţia medicului Reasilvia Miloş, pe atunci, şef de secţie. „Reclamanţii arată că fiul lor nu a fost corect diagnosticat de către medicul care l-a avut sub observaţie şi care a stabilit că este clinic sănătos, deşi acesta suferea de o boală extrem de gravă, respectiv de Sindrom Down. În decursul timpului, arată reclamanţii, au constatat că fiul lor nu are o dezvoltare tocmai normală, însă s-au încrezut în concluziile medicale ale medicului specialist din cadrul Spitalului Municipal, dr. Reasilvia Miloş, care a consultat şi a stabilit că fiul acestora este clinic sănătos, fără a le face vreo recomandare de investigaţii suplimentare, demonstrând astfel că nu a avut suspiciuni în stabilirea concluziei sale medicale faţă de minor.”, redăm un fragment al apărării părinţilor, aşa cum a fost consemnată în hotărârea adoptată de Judecătoria Câmpulung, publicată de portalul rolii.ro.

Boala a fost descoperită pe când copilul avea doi ani şi jumătate

Copilul avea doi ani şi jumătate când a dat semne de boală. O criză generată de dureri abdominale ale celui mic i-a determinat pe părinţi să vină cu el la Serviciul de Urgenţă al Spitalului. Medicul de gardă, de la prima vedere, a suspectat că pacientul ar putea suferi de Sindrom Down. Părinţii s-au conformat recomandării doctorului care l-a văzut pe micuţ de a fi supus unor investigaţii amănunţite şi, în noiembrie 2018, s-au prezentat cu el la un control la Piteşti. De la spitalul piteştean au fost îndrumaţi să se adreseze Institutului Naţional pentru Sănătatea Matei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu”, pentru analiza genetică.

„Urmare a acestei analize a fost stabilit diagnosticul crunt, în sensul că fiul acestora suferă de Sindrom Down, rezultatul analizelor fiind „trisomie liberă omogenă de cromozom 21” – specifică acestei maladii. Ceea ce s-a întâmplat este, evident, un caz de malpraxis comis de medicul pediatru Reasilvia Miloş, angajată a Spitalului Municipal Câmpulung, constând într-un comportament inadecvat, inferior unor standarde de competenţă şi de cunoaştere unanim instituite şi acceptate de către corpul profesional, ce are la bază neglijenţa sau neştiinţa, generând îngrijiri deficitare, ce pot avea consecinţe grave asupra pacientului.”, continuă apărarea reclamanţilor.

Părinţii au mai susţinut că, în cei doi ani şi jumătate pierduţi, copilul „nu a putut efectua tratamentul specific maladiei sale şi nu a participat la terapiile necesare recuperării, care erau de o foarte mare importanţă, consecinţele fiind ireversibile.” În primăvara anului 2019, pacientul a fost încadrat în categoria de persoane cu handicap grav, cu asistent personal.

Timp de aproape trei ani, băieţelul a fost privat de terapii, iar părinţii, de drepturile băneşti cuvenite
Oamenii au considerat că, prin diagnosticul greşit, le-a fost creat şi un prejudiciu material, întrucât, timp de aproape trei ani, nu au beneficiat de drepturile acordate de lege şi nici de salariul pe care mama ar fi trebuit să-l primească în calitate de asistent personal al copilului. După încadrarea în gradul de handicap grav, femeia a încheiat cu Primăria Boteni un contract de muncă, având un salariu de bază lunar brut de 2.139 lei. Dar „aceasta nu a putut beneficia, timp de 34 luni, până la încadrarea în gradul de handicap, nici de alocaţia de stat specială a copilului, în cuantum de 300 lei lunar, prejudiciul constând în diferenţa dintre alocaţia primită, 100 lei, timp de 24 luni, şi 87 lei, restul de 10 luni, şi nici de prestaţia socială, care este de 300 lei lunar.”

Părinţii au invocat şi prejudiciul de ordin moral, fiind afectaţi psihic de ceea ce li s-a întâmplat. „Întreaga situaţie le-a creat un stres emoţional extraordinar, greu de suportat, cu atât mai mult conştientizând astăzi progresul ce ar fi putut fi înregistrat în dezvoltarea fiului lor prin efectuarea terapiilor specifice de care, din neglijenţa medicului, a fost privat aproape trei ani.”

Spitalul a dat vina pe neglijenţa părinţilor

Cei de la Spital s-au apărat invocând că „fapta nu există”, prin urmare, nu există nici prejudiciul. În apărarea lor, aceştia au arătat că diagnosticul – boala Sindrom Down -, depistată de părinţi în luna februarie 2019, „este o boală genetică, al cărei diagnostic de certitudine se pune prin investigații genetice, care, la nivelul Spitalului Municipal Câmpulung, nu se efectuează”, întrucât nu are aparatura medicală necesară.

„În cazul acestei boli – continuă partea chemată în judecată -, pacientul poate să aibă semne clinice evidente de boală la naştere, respectiv: ochi mongoloizi, urechi jos implantate, bolta palatină ogivală, macroglosie, hiperlaxitate ligamentară şi cutanată, sau pot fi forme uşoare, la care simptomatologia clinică să fie discretă sau chiar absentă, ca în cazul de faţă. Depistările mamei, în ceea ce priveşte dezvoltarea neuropsihică a copilului, din a III-a lună în a VI-a lună de viaţă a minorului, trebuiau să inducă solicitarea unui examen clinic de specialitate, şi nu la doi ani şi jumătate, după cum susţine reclamanta, când se suspicionează existenţa bolii şi se recomandă investigaţii paraclinice, care să confirme sau să infirme existenţa bolii.”

Spitalul a demontat afirmaţiile părinţilor referitoare la comportamentul medicului Reasilvia Miloş, susţinând că, uneori, această boală nu poate fi depistată la naştere, decât în urma unor investigaţii genetice, pentru care unitatea locală nu are competenţă. Spitalul exclude o vinovăţie proprie, catalogând incidentul „o neglijenţă din partea părinţilor, nicidecum vina spitalului ori a medicului sub asistenţa căruia s-a aflat pacienta.”

Reclamanţii au ripostat faţă de susţinerile celor de la Spital, insistând că medicul neonatolog le-a produs un prejudiciu pentru care angajatorul este răspunzător.

Colegiul Medicilor a spus că n-a fost malpraxis

Instanţa a cerut lămuriri Colegiului Medicilor Argeş şi Colegiului Medicilor din România, pentru „a comunica dacă medicul neonatolog Reasilvia Miloş, având în vedere istoricul de caz: vârsta mamei reclamante, menţiunile privind nou născutul provenit din sarcină cu evoluţie patologică, naşterea prematură a fătului, greutatea la naştere, avea obligaţia să menţioneze în biletul de ieşire din maternitate trimiterea nou-născutului pentru investigaţii de natură să stabilească dacă acesta s-a născut cu o malformație congenitală de tipul Sindrom Down, chiar în condiţiile în care din examinarea nou născutului la naştere şi la externare nu a identificat semnele caracteristice ale acestei boli.”

Potrivit răspunsului, medicul nu avea această obligaţie, neexistând o suspiciune de Sindrom Down. „Diagnosticul acestei boli se pune din trimestrul I de sarcină, prin investigaţii specifice ale gravidei, care se efectuează uzual, la recomandarea medicului ginecolog.”, scriu cei de la Colegiul Medicilor Argeş, punctul de vedere al acestora fiind susţinut şi de Colegiul Medicilor din România.

„Potrivit punctului de vedere al Colegiului Medicilor din România, necombătut de niciuna dintre probele administrate în cauză, nu ne aflăm într-un caz de malpraxis comis de medicul Reasilvia Miloş (…). În cauză vorbim despre o mamă care, la momentul naşterii, avea vârsta de 38 de ani, vârstă cu risc de a aduce pe lume un copil care are o problemă congenitală (Sindrom Down) şi un copil născut prematur (…). În aceste condiţii, obligaţia asupra investigării era a medicului ginecolog, care a avut sub observaţie sarcina, care trebuia să recomande investigaţii de specialitate într-o clinică, dacă spitalul nu avea asemenea posibilităţi, şi să consilieze părinţii, chiar şi prin simpla informare asupra posibilităţii existenţei riscului ca nou născutul să aibă o malformaţie congenitală genetică de natura Sindromului Down. Diagnosticul de Sindrom Down putea fi pus odată cu naşterea copilului, pe baza semnelor fizice, dacă există cel puţin 10 semne fizice, ceea ce nu a fost vizibil la acel moment, conform descrierii de caz efectuate de Colegiul Medicilor din România (…)”., sunt o parte dintre argumentele magistratului care, pe 25 mai 2021, a respins acţiunea părinţilor împotriva Spitalului Câmpulung.

Perdanţii au formulat apel la hotărârea instanţei municipale, prima înfăţişare la Tribunalul Argeş fiind pe 16 martie 2022.
Magda BĂNCESCU

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!