Mă uit la o fotografie sepia din colecția personală, făcută la Câmpulung în jurul anului 1910. Este de mărimea unei coli A4 și a fost lipită de fotograf pe un carton gros, cu un chenar frumos în jur. Cele 23 de persoane care stau pe două rânduri, una lângă alta, sunt membrii familiei Stănescu din cartierul Vișoi al Câmpulungului. Toți, fără excepție, așa cum se observă, sunt îmbrăcați în costumul național de Muscel.
În centrul fotografiei, pe rândul din față, al celor așezați pe scaune, stă mândru, îmbrăcat cu o vestă tradițională musceleană, „pater familias”: Bucur Stănescu. S-a născut în 1854. El a fost întemeietorul familiei Stănescu, fapt evident și din felul în care fotograful a organizat grupul, unde Bucur reprezintă centrul de greutate al imaginii. Bucur Stănescu avea să mai trăiască încă șapte ani după momentul realizării acestei fotografii, stingându-se din viață la 63 de ani, în 1917, când Câmpulungul era sub ocupație germană. Lipită de mâna dreaptă a lui Bucur Stănescu, purtând maramă musceleană, se află soția lui: Ana Stănescu, zisă și Păuna, născută în 1862. A fost o femeie longevivă, care avea să mai trăiască până în 1937, adică încă două decenii după moartea soțului.
Pe rândul de sus stau în picioare numeroșii copii ai lui Bucur și ai Anei Stănescu, bărbați și femei în floarea vârstei, cu soțiile ori soții lor. La indicația fotografului, tolăniți jos, au fost așezați doi copii. Cel din stânga, mai mărișor, este Iosif Stănescu. În fotografie are cam 13 ani. În familie toți îi spuneau Vică. Se născuse la 24 iulie 1897 în Câmpulung, „orele zece post meridiane” (după cum stă scris pe certificatul său de naștere), în casa părinților săi din cartierul Vișoi. Așa cum a fost consemnat mai departe pe certificat, tatăl său se numește Bucur Stănescu, 43 de ani, „de profesiune speculant” (a se citi „comerciant”), iar mama este Ana Stănescu, 35 de ani, „de profesiune familistă”.
Iosif Stănescu va merge în anii următori pe drumul deschis de tatăl lui – comerțul. A început prin a fi băiat de prăvălie la Câmpulung și avea să devină repede negustor de cherestea, transportând lemn din munții Muscelului la câmpie, mai ales la Roșiorii de Vede, de unde aducea în schimb cereale.
În perioada aceea, Iosif Stănescu a cunoscut-o la Câmpulung pe învățătoarea Zoe Rotaru, o tânără de care s-a îndrăgostit și pe care a cerut-o de nevastă. În registrul de căsătorii pe anul 1922 de la Primăria Câmpulung este înregistrată cu nr. 42 căsătoria din ziua de 9 februarie, „orele 10 înainte de amiazi”, dintre Iosif Stănescu, „în vârstă de ani 24, de profesiune comerciant”, și Zoe Rotaru, „majoră, necăsătorită, în vârstă de ani 21”. În aceeași zi, tinerii soți primeau un „Buletin de căsătorie” semnat de ofițerul stării civile „spre a le servi la ceremonia religioasă” de la biserică.
Prins cu nevoile negoțului, Iosif stătea în această perioadă mai mult la Roșiorii de Vede, unde curând a dus-o și pe soția sa. Acolo și-a făcutcâteva fotografii alături de Zoe. Într-una dintre ele, îmbrăcat în ținută de oraș, Iosif stă în picioare, uitându-se direct spre obiectivul aparatului de fotografiat. În fața lui este așezată pe un scaun Zoe, îmbrăcată într-o rochie neagră, asortată cu hainele soțului, și el tot în negru. Pe spatele fotografiei tip carte poștală a rămas peste ani scris cu un tuș negru: „În amintirea zilei de 5/23 aprilie 1924, Roșiorii de Vede”. Este ultima fotografie pe care cei doi și-au făcut-o împreună. El avea atunci 27 de ani, iar ea 24. În momentul când se fotografiau, Zoe purta de câteva luni în pântec primul lor copil, pe Maria, care se avea să se nască pe 4 iulie 1924.
Tot la Roșiorii de Vede, unde negustoria cu cheresteaua adusă din munții Muscelului îi mergea lui Iosif destul de bine, s-a născut, la 1 noiembrie 1925, și Ileana, a doua lui fiică. Pentru tânăra familie, bucuria venirii pe lume a unui nou copil a fost urmată imediat de o tragedie. La doar zece zile de la nașterea celei de-a doua fiice, Iosif a murit subit, la numai 28 de ani, în urma, zice-se, unui atac cerebral. Atât Ileana, cât și sora ei mai mare, Maria, nu și-au putut cunoaște astfel niciodată tatăl. Sfârșitul prematur al lui Iosif Stănescu a fost o enigmă. Lăsând în urma sa pe Zoe, văduvă la numai 25 de ani, și două copile orfane, Iosif va rămâne toată viața pentru fetele lui „marele absent”.
Iosif Stănescu, băiețandrul de 13 ani din fotografia sepia făcută în jurul anului 1910, mai avea așadar doar 15 ani de trăit din momentul când apărea în această imagine. Din preajma lui, lipite unele de altele, ne privesc celelalte rude ale familiei Stănescu din Vișoi, așteptând parcă fiecare să îi fie spusă povestea încă nescrisă a vieții.