18.1 C
Campulung Muscel
22/07/2024

Nu mai există pe rolul instanţelor niciun proces legat de Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”. Primăria poate clarifica situaţia Palatului Culturii

Primăria Câmpulung a scăpat şi de ultimul proces legat de Casa de Cultură „Tudor Muşatescu”, în care municipalitatea era implicată doar ca intervenient. Unul bun de plată, cum s-a mai întâmplat în două rânduri, când a fost „sancţionată”, cot la cot cu finanţatorul, fără a fi parte în contractul de reabilitare a monumentului istoric. Pe 27 octombrie 2021, Curtea de Apel Bucureşti s-a pronunţat pe marginea recursului promovat de părţile care s-au judecat din nou: SC Romconstruct Holding Grup SA, reclamant, şi Institutul Naţional al Patrimoniului, pârât. Instanţa bucureşteană a respins, ca nefondate, ambele recursuri. I.N.P., instituţia Ministerului Culturii, care trebuia să finanţeze lucrarea de la Câmpulung, a fost obligată să plătească Primăriei Municipale suma de 1.800 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariul apărătorului. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti nr.850 din 27 octombrie 2021 este definitivă.

Tribunalul Bucureşti i-a acceptat firmei Romconstruct numai penalităţile de întârziere, nu şi garanţia de bună execuţie

Hotărârea pe care v-am prezentat-o în deschiderea articolului este rezultatul continuării unui proces pe care firma care trebuia să renoveze Palatul Culturii de la Câmpulung i l-a deschis Institutului Naţional al Patrimoniului. Este instituţia care a luat locul Oficiului Naţional al Monumentelor Istorice, care a fost parte a contractului semnat, la finele anului 2002, cu Romconstruct Holding Grup SA. Ce urmărea reclamanta prin această acţiune? În primul rând, rezilierea contractului de lucrări nr.3355 din 9 decembrie 2002, „culpa aparţinând achizitorului (n.r. Institutul Naţional al Patrimoniului) pentru nealocarea de fonduri”. În al doilea rând, obligarea pârâtului I.N.P. la emiterea unei adrese către Banca Românească, prin care să îi fie eliberată Garanţia de Bună Execuţie, aferentă contractului. În al treilea rând, obligarea pârâtului la plata sumei de 551.423,75 lei, conform unei facturi fiscale din 19 august 2019, reprezentând penalităţi de întârziere.
I.N.P., la rândul său, a formulat cerere reconvenţională, prin care a solicitat şi ea rezilierea contractului din decembrie 2002, dar din vina Romconstruct Holding Grup SA – aflată în prezent în procedura de insolvenţă -, cu plata de daune-interese.

V-am relatat la sfârşitul anului trecut, când s-a încheiat acest proces la Tribunalul Bucureşti, că, parţial, magistraţii au dat dreptate executantului. Institutul Naţional al Patrimoniului a fost obligat să-i plătească societăţii Romconstruct Holding Grup SA suma de 551.423,75 lei, penalităţi de întârziere. Cererea executantului mai avea un capăt – garanţia de bună execuţie -, prin care solicita instanţei obligarea la plata sumei de 680.912,66 lei, însă acesta a fost respins ca neîntemeiat.

Alte puncte importante ale hotărârii pronunţate pe 18 decembrie 2020: s-a dispus rezilierea contractului care a privat municipiul, vreme de 19 ani, de folosinţa Palatului Culturii şi s-a respins cererea de chemare a garanţie formulată de I.N.P. Cererea de chemare în garanţie privea Primăria Câmpulung, pe care Institutul Naţional al Patrimoniului căuta s-o bage din nou la înaintare, fiind vorba de plata unor bani. Însă, de data aceasta, instanţa a salvat de obligaţia plăţii Primăria, instituţia cea mai prejudiciată de păguboasa înţelegere dintre firmă şi minister.

Institutul Naţional al Patrimoniului trebuie să returneze Primăriei Câmpulung cheltuiala cu avocatul angajat pentru proces

Contractul de execuţie de lucrări nr.3355 din 9 decembrie 2002, având ca obiect “Consolidarea, Restaurarea şi Punerea în valoare a Palatului Culturii din Câmpulung Muscel, judeţul Argeş (Casa de Cultură “Tudor Muşatescu”)”, s-a semnat între: Ministerul Culturii, Oficiul Naţional al Monumentelor – transformat, ulterior, în Institutul Naţional al Patrimoniului – şi SC Romconstruct Holding Grup SA.

Reabilitarea capitală a monumentului istoric trebuia să se realizeze la preţul de 16.442.849.000 lei vechi, fără TVA, în decursul a 18 luni calendaristice de la data semnării contractului. Procesul-verbal de predare-primire a imobilului s-a încheiat pe 18 februarie 2003, între Primăria Câmpulung, ca proprietară a clădirii, executantul SC Romconstruct Holding Group SA şi achizitorul Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice.
Pentru 30% din lucrare, cât s-a reuşit să se execute din contract, până în aprilie 2010 – data oficială a încetării şantierului -, s-au plătit 3.162.928,58 lei (aproximativ de două ori valoarea contractului pentru lucrarea finalizată integral). Culmea, tot municipiul Câmpulung a fost pus la plată, în vreo două rânduri, după ce finanţatorul I.N.P. l-a târât, în mod nemeritat, în procesele sale cu Romconstruct.

Prima dată se întâmpla în urmă cu cinci ani, la finalul unui proces deschis de I.N.P. constructorului, pe care reclamantul l-a pierdut. În vara anului 2016, Institutul Naţional al Patrimoniului a fost obligat de Tribunalul Bucureşti să achite firmei Romconstruct 574.471,01 lei, penalităţi calculate la datoria privind paza şantierului pentru intervalul 17 ianuarie 2014 – 19 octombrie 2015. Iar municipalităţii câmpulungene, chemată în garanţie, i s-a impus să achite 219.525,74 lei, reprezentând debit principal, plus dobânda legală, până la data plăţii integrale. În plus, Primăria a fost nevoită să preia şi paza imobilului.

În primăvara anului 2018, I.N.P. şi municipiul Câmpulung pierd din nou în instanţă, într-un proces deschis, de data aceasta, de Romconstruct. Institutul a fost bun de plată 125.275,32 lei, reprezentând servicii de pază pentru perioada noiembrie 2014 – martie 2017. Onorarea obligaţiei a picat, însă, în sarcina municipalităţii, chemate în garanţie, căreia i s-a impus să plătească aceşti bani Institutului Naţional al Patrimoniului.
Cel de-al treilea proces vizând o eventuală răspundere materială a autorităţilor locale câmpulungene, care s-a încheiat pe 27 octombrie 2021, la Curtea de Apel Bucureşti, a fost cel pentru care actuala şefă a Executivului a cerut Consiliului Local, la nici zece zile de la preluarea funcţiilor, aprobarea de a angaja un avocat. De nevoie, pe 28 octombrie 2020, aleşii municipali şi-au dat votul în acest sens. Apărătorul a pledat cauza Câmpulungului numai la Curtea de Apel Bucureşti, verdictul de la Tribunalul Bucureşti pronunţându-se înainte ca Primăria Câmpulung să facă angajarea propusă. Magda BĂNCESCU

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!