Parohiile câmpulungene nu vor mai primi fonduri de la bugetul local fără a parcurge mai multe formalităţi, care insistă pe necesitarea justificării şi a ultimului leu acordat de municipalitate. Un regulament cu documentele în baza cărora se acordă sprijinul financiar de la Primărie există de acum şase ani, însă Executivul a considerat că procedura nu este completă fără o analiză mai profundă decât cea de până în prezent. Şi Consiliul Local este mai mult „băgat în seamă”, în sensul că aleşii vor fi implicaţi nu numai cu ridicarea mâinii, ci vor avea posibilitatea să exprime un punct de vedere pe marginea informaţiilor prezentate în plen. Adică se va discuta deschis pe baza procesului verbal de analiză a solicitărilor de finanţare, întocmit de o comisie în care Consiliul Local are doi reprezentanţi.
Primăria vrea ca preoţii să justifice mai bine banii primiţi de la bugetul Câmpulungului
La dezbaterea de la sfârşitul lunii august, s-a supus votului completarea unei hotărâri de Consiliu Local din 29 octombrie 2015, prin care erau stabilite, pretenţios spus, condiţiile în care parohiile bisericilor din Câmpulung puteau beneficia de bani de la bugetul municipiului. În fapt, regulamentul conţinea documentele pe care preoţii trebuiau să le prezinte ca să obţină ajutorul. Noua administraţie a considerat că se impune „responsabilizarea procesului de alocare şi justificare a fondurilor care vor fi alocate, anual, unităţilor de cult, precum şi a modului de respectare a destinaţiei fondurilor alocate.” Mai precis, Primăria doreşte din partea liderilor de parohii o mai bună justificare a utilizării banilor primiţi de la bugetul Câmpulungului.
Justificare care va fi susţinută cu următoarele documente: 1.Formular de solicitare de sprijin financiar de la Consiliul Local pentru unităţile de cult din Câmpulung, aparţinând cultelor religioase recunoscute din România; 2.Declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului unităţii de cult; 3.Raportul de justificare pentru sumele primite ca sprijin financiar de la bugetul local; 4.Protocol de finanţare; 5.Grafic de eşalonare a sumelor alocate din bugetul local pentru anul în curs.
Pe lângă faptul că solicitanţii din rândul clerului câmpulungean vor fi puşi să completeze mai multe hârtii, asupra cererilor acestora se va pronunţa, înaintea Consiliului local, o comisie în care au fost desemnaţi, pe 30 august, doi reprezentanţi ai Legislativului municipal. Aceştia sunt Adrian Vlădău şi Ionel State, cerinţa lansată de Executiv aleşilor care făceau nominalizările fiind aceea ca reprezentanţii să fie din partea Comisiei pentru activităţi ştiinţifice, învăţământ, sănătate, cultură, protecţie socială, activităţi sportive şi de agrement. State şi Vlădău vor fi ajutaţi de trei funcţionari de la Direcţia Economică şi Compartimentul Juridic, desemnaţi de către primar. Tot Elena Lasconi desemnează secretarul comisiei.
Maniera de lucru va fi următoarea. „Propunerea de acordare a sprijinului financiar se face de către o comisie şi se aduce la cunoştinţa Consiliului Local printr-o informare, care va fi prezentată C.L. într-o şedinţă. După prezentarea informării, în situaţia în care nu sunt obiecţiuni din partea Consiliului Local, se va proceda la încheierea protocolului de finanţare cu unităţile de cult, urmând ca membrii comisiei să numească modul de utilizare a sumelor ce vor fi transferate, pe baza documentelor justificative, aşa cum sunt ele prevăzute în regulament.”
În bugetul pe 2021 sunt prevăzuţi 120.000 de lei care pot fi accesaţi de către parohiile de pe cuprinsul municipiului. Protocolul de finanţare se încheie între Municipiul Câmpulung şi cultul religios căruia îi aparţine biserica ajutată cu bani de către Primărie. Aşadar, cultul recunoscut sau unitatea centrală de cult este cel/cea care răspunde în situaţia în care unitatea locală nu-şi îndeplineşte obligaţiile faţă de partenerul de contract. Autoritatea bisericească căreia i se subordonează bisericile din teritoriu are obligaţia „să ia măsurile necesare, direct sau prin centrale eparhiale, după caz, pentru ca unităţile de cult din subordine, care au primit sprijin financiar de la unitatea finanţatoare şi nu l-au justificat în termenul legal, să restituie la bugetul local suma nejustificată.”
Primăria şi Consiliul Local au dreptul de a nu mai aloca, timp de trei ani, sprijin financiar pentru parohiile care nu justifică fondurile alocate, iar, timp de un an, celor care le-au justificat cu întârziere. Autorităţile locale pot delega un reprezentant la recepţia lucrărilor de construire sau reparare a bisericilor realizate şi cu sprijinul acestora. Totodată, au dreptul de a solicita periodic instituţiei clerice superioare situaţia privind folosirea şi justificarea fondurilor alocate unităţilor din subordine.
Primăria are obligaţia să sesizeze organele de control în cazul existenţei unor indicii temeinice privind folosirea ilegală a fondurilor alocate locaşurilor de cult. La prezentarea documentelor justificative, preoţii vor depune, la Registratura Primăriei, şi un raport financiar al lucrărilor executate, care va evidenţia şi cofinanţarea lucrărilor de către cultul religios, dacă există, din surse proprii sau din alte surse.