5.6 C
Campulung Muscel
September 21, 2021

Elena Lasconi vorbeşte, astăzi, „La Măruţă” despre Câmpulung

Primăriţa i-a dus lui Cătălin Măruţă bunătăţi preparate la Câmpulung: brânzeturi, cozonac, pâine, prăjituri şi dulceţuri bio     

Astăzi, de la ora 15.00, o puteţi vedea şi asculta pe Elena Lasconi la emisiunea „La Măruţă”, difuzată la PRO TV. Primăriţa Câmpulungului a renunţat la onorariul care i s-ar fi cuvenit pentru apariţia în show-ul „Căsătoriţi pe nevăzute”, în schimbul promovării oraşului la postul tv central, la o oră de audienţă. Pentru faptul că Elena Lasconi n-a perceput niciun leu pentru rolul interpretat în emisiunea despre compatibilităţile stabilite de patru experţi, Câmpulung beneficiază de publicitate gratuită, care începe astăzi, „La Măruţă”. Elena va fi prima invitată a lui Cătălin, începând cu ora 15.00, când îşi va împărtăşi experienţa de la „Căsătoriţi pe nevăzute”, dar, în special, va prezenta calităţile oraşului pe care îl conduce.

Primăriţa a pornit la drum mai multe coşuri cu bunătăţi preparate la Câmpulung: brânză la coşuleţ, caşcaval afumat, cumpărate din Piaţa Mare din Câmpulung, covrigi cu ou de la „Un băiat şi o fată”, de la brutăria „Dieter’s Bread”, două feluri de cozonac, două feluri de prăjituri şi trei feluri de pâine.

Măruţă va primi dulceţuiri bio de la Grădinile Hodor  

De la firma Eco Musceleanca SRL, deţinută de Marinela Negoescu, descendentă a familiei Marinescu, una dintre familiile implicate în Rezistenţa din Muscel, Elena Lasconi duce la Bucureşti mai multe sortimente bio de dulceaţă: de afine fără zahăr, de prune şi de afine îndulcită, afine şi prune uscate şi afinată. Afinele provin dintr-o cultură bio înfiinţată în zona Hodor, pe locul în care a fost ascuns colonelul Arsenescu. Acolo s-a înfiinţat, în 1968, prima plantaţie de afini din România. Din respect pentru natură, câmpulungeanca ţine la obiceiul de a cultiva arbuşti şi pomi fructiferi în sistem ecologic şi prelucrează roadele din Grădinile Hodor, pe care le transformă în bunătăţi, toate certificate ecologic.

„În Grădinile Hodor, situate la poalele dealului Mățău (1017 m), găsiți prima plantație de afini înființată în România (1968), precum și plantații de coacăzi, zmeuri și pomi fructiferi, toate certificate ecologic (2016). Povestea a început în anul 1916, când bunicul meu s-a înrolat voluntar în Primul Război Mondial, a supraviețuit, iar la întoarcerea acasă, a fost decorat de regele Ferdinand I cu „Crucea Comemorativă a războiului 1916 -1918”, „Medalia Victoria a Marelui Război pentru civilizație 1916-1921” și a fost împroprietărit în județul Ialomița, localitatea Dragalina cu 5 hectare de pământ.

A vândut acest teren și cu banii a cumpărat, în 1933, cele 7 hectare ale grădinilor din punctul Hodor, comuna Mioarele, unde, împreună cu soția și cei șase copii, a plantat pomi fructiferi, a construit o căsuță cu două odăi și prispă, două grajduri pentru: oi, vaci, boi și cai, un fânar – toate acoperite cu șiță de lemn – și a săpat o fântână în care se aduna apa unui izvor. (…) În anul 1945 se instaurează regimul comunist și începe prigonirea celor care nu credeau la fel.

Colonelul Gheorghe Arsenescu devine fugar și, pentru un scurt timp, își găsește scăparea în căsuța cu cele două odăi, adăpostit de ei. Pentru siguranța lui, construiește, împreună cu tatăl meu, un tunel de la căsuță până la pădure. Inevitabil, cine trebuia să afle, a aflat unde se ascunde și într-o noapte, când erau doar ei doi, s-au trezit încercuiți. Nu i-au prins atunci, iar pe colonelul Arsenescu, nici în următorii 10 ani… Familia tatălui meu este aspru pedepsită și toți adulții familiei sunt condamnați la ani grei de închisoare. Bunicul, supraviețuitor al ambelor războaie mondiale, își găsește sfârșitul între zidurile închisorilor comuniste și tatăl meu își irosește tot acolo cei mai frumoși ani ai tinereții. (…)

Timp de peste 50 de ani, grădinile au aparținut statului comunist și mai mult de o jumătate de secol tatăl meu le-a privit cu amărăciune de dincolo de gard. Date în folosință unui institut de cercetare în domeniul agriculturii, în 1968 pomii fructiferi plantați de ei sunt scoși, iar în locul lor dl. inginer Bădescu Gheorghe înființează prima plantație de afini din România, găsind aici cel mai potrivit sol pentru această cultură, și o plantație de coacăzi negri.

2007 a fost anul în care grădinile au redevenit proprietatea noastră, numai că… în luna ianuarie a aceluiași an, el a plecat dintre noi, trist pentru că nu a reușit să mai cutreiere pentru ultima dată potecile ei, și odată cu el s-a dus și șansa mea de a afla toate secretele locului.

Începând cu acest an, am îngrijit aceste plantații cu toată dragostea pe care o merită aceste grădini, ce ne vor aminti veșnic de el. Din respect pentru natură, pentru familie și pentru oameni, în anul 2013 am înscris grădinile Hodor, precum și toate celelalte grădini ale familiei, la APIA pentru certificare ecologică. Astfel, toate fructele recoltate (afine, coacăze, zmeură, mere, pere, prune) și fâneața au dobândit în 2016 statutul de produse ecologice.

Pentru cei care nu reușesc să guste fructele în stare proaspătă, am înființat în anul 2019 firma ECO MUSCELEANCA S.R.L., care prelucrează aceste fructe în dulceață ecologică cu zahăr de trestie de zahăr bio și în fructe uscate bio, pentru a salva astfel măcar o parte din savoarea și bogăția de vitamine și minerale a fructelor.”, este povestea prezentată de Marinela Negoescu pe pagina de Facebook a Grădinilor Hodor.

„La Măruţă” vor apărea şi imagini din Câmpulung, aşa că merită să urmăriţi show-ul la care se va vorbi de bine despre oameni şi oraş.

Postări asemănătoare

Acest site utilizeaza cookie-uri. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informatii puteti consulta Politica de confidentialitate a datelor personale. Accept Mai mult

error: Content is protected !!