De curând, s-a încheiat, la Tribunalul Argeş, procesul intentat de fostul şef al Poliţiei Câmpulung, Gheorghe Ciolan, ziarului Evenimentul Muscelean, de la care spera să obţină suma de 100.000 de lei, în urma publicării unui articol despre nunta acestuia, consumată în toamna lui 2019 şi considerată evenimentul anului. Neavând concurenţă pe plan local, momentul de top în materie de monden nu putea fi omis de publicaţia noastră, dată fiind notorietatea ginerelui, ocupant al unei funcţii publice importante. Ciolan cerea de la redacţia noastră suma precizată, cu titlu de daune morale pentru „prejudiciul nepatrimonial, prezent şi viitor”, produs prin articolul publicat, plus cheltuieli de judecată. Litigiul a fost generat de o eroare absolut neintenţionată legată de naşul de cununie, ca urmare a unei confuzii întreţinută de câteva referinţe asemănătoare ale celor două persoane: aceeaşi profesie, acelaşi parcurs profesional, aceeaşi vârstă, ambii au părăsit Poliţia şi sunt din Piatra Neamţ, profesând ca avocaţi. Cu atâtea similitudini, s-a strecurat o greşeală recunoscută imediat de ziarul nostru, care a remediat-o cu proxima ocazie. Procesul a reprezentat o ambiţie inutilă a fostului comandant, în condiţiile în care publicaţia şi-a asumat responsabilitatea încurcăturii, revenind în ediţia următoare cu numele corect al naşului de cununie.
Judecătoria Câmpulung: „Reclamantul nu a suferit niciun prejudiciu”
Pe 25 iunie 2020, Judecătoria Câmpulung a respins acţiunea lui Gheorghe Ciolan, întrucât instanţa a sesizat corect că n-a existat nicio intenţie de a denigra mirii ori evenimentul prezentat, de altfel, în termeni elogioşi. Ziarul nostru a lăudat eforturile intense depuse de tinerii căsătoriţi pentru a avea o nuntă perfectă, pregătirile pentru un dans al mirilor impecabil, rochia, coafura, tinereţea şi frumuseţea miresei, toate calităţile acesteia au fost prezentate la superlativ. La fel, locaţia selectă, petrecerea deosebită, participarea pe măsură, din rândul lumii bune a oraşului, nuntaşii având parte de un meniu şi sofisticat, şi tradiţional şi de muzică de calitate.
Între atâtea vorbe de bine s-a strecurat greşeala privind persoana naşului, considerată de ginere „o rea credinţă” a ziarului, comisă pentru denigrarea sa, “din dorinţa de a publica doar fapte mincinoase”, şi pentru „vânzarea excedentă a publicaţiei scrise în acea zi şi realizarea unui profit considerabil”. Asta deşi Evenimentul Muscelean nu şi-a mărit tirajul pentru nunta lui Ciolan, fiind cel obişnuit şi la această ediţie. De asemenea, articolul nu s-a legat de modul în care îşi îndeplinea atribuţiile de serviciu. La fiecare captură de infractori, în decursul celor opt ani în care Ciolan a condus Poliţia Câmpulung, acesta era prezentat drept „eroul zilei”, având fotografia şi declaraţiile ataşate fiecărui articol pozitiv la adresa instituţiei. Pentru acesta n-a contat decât „fisura” din materialul despre nunta cu o tânără încântătoare, care, între timp, l-a făcut tătic.
Magistratul local a ţinut cont că, în ediţia imediat următoare, din proprie iniţiativă, realizând greşeala, Evenimentul Muscelean a publicat o precizare, în care s-a arătat că în relatarea precedentă a intervenit o eroare întreţinută de o coincidenţă de date, cu privire la numele naşului comandantului. Odată rectificată eroarea şi prezentat numele corect, nu-şi avea rostul tevatura în instanţă, calea aleasă de reclamant, pentru a obţine suma de bani precizată de la redacţia noastră.
Instanţa câmpulungeană a reţinut că „în cauză nu sunt întrunite condiţiile pentru antrenarea răspunderii civile delictuale. Pentru a fi antrenată răspunderea civilă delictuală a unei persoane trebuie îndeplinite următoarele condiţii: existenţa prejudiciului, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi vinovăţie. Analizând aceste condiţii, s-a observat că răspunderea civilă delictuală a pârâtei nu poate fi antrenată, deoarece reclamantul nu a suferit niciun prejudiciu moral ca urmare a publicării în presă a articolului, care nu conţine niciun fel de acuză la adresa reclamantului. Publicaţia de presă şi-a exercitat, în limitele prevăzute de lege, dreptul la informare, iar eroarea privind numele naşului s-a rectificat în numărul care a urmat. În cauză s-a observat că stilul editorial nu a emis judecăţi de valoare cu privire la calităţi personale ale subiectului în cauză, precum şi faptul că atacul asupra reputaţiei reclamantului nu a atins un anumit nivel de gravitate şi nu s-a realizat într-o manieră care să prejudicieze beneficiul personal al dreptului la respectarea vieţii private (…)”.”, redăm un fragment din hotărârea pronunţată, vara trecută, de Judecătoria Câmpulung.
Tribunalul Argeş: „Nicăieri nu sunt utilizate expresii care să aducă atingere calităţii părţii”
Gheorghe Ciolan a declarat apel împotriva hotărârii instanţei de la Câmpulung, pe care, pe 8 aprilie 2021, Tribunalul Argeş i l-a respins ca nefondat. Verificând cererea de chemare în judecată a fostului comandant, magistratul a constatat că acesta invoca încălcarea dreptului la onoare, demnitate, reputaţie profesională, imagine şi viaţă privată, prin publicarea articolului, în care era menţionată altă persoană ca fiind naşul său. Şi anume un fost poliţist cu legături în lumea interlopă.
„(…) Legăturile dubioase cu personaje interlope (…) vizau persoana presupusului naş al apelantului, iar nu persoana acestuia din urmă. În niciun moment nu se face o astfel de afirmaţie faţă de apelantul de astăzi (n.r. Gheorghe Ciolan), ci, dimpotrivă, se vorbeşte despre frumoasele pregătiri de cununie, pe care acesta şi viitoarea soţie le-au efectuat. Totodată, nicăieri nu sunt utilizate expresii care să aducă atingere calităţii părţii, menţiuni care să afecteze buna reputaţie de care acesta se bucura în societate, în calitatea pe care o deţinea.
Pe de altă parte, referitor la presupusul naş al apelantului, Tribunalul reţine că s-au efectuat constatări de natură penală, care, însă, au rezultat din cauze penale ce au vizat, printre altele, şi acea persoană, fiind, aşadar, informaţii legale, iar nu expuneri personale şi neverificate ale redactorului. Ca atare, nu se poate concluziona, prin prezentarea acestora, că ar fi fost încălcată imaginea de om cinstit de care se bucură apelantul, dar nici că i-au fost aduse acestuia afirmaţii denigratoare, defăimătoare, ironice şi mincinoase, atâta timp cât aceste afirmaţii vizau o altă persoană, care nu a avut şi nici nu are legătură cu reclamantul.
În consecinţă, în acord cu opinia judecătorului fondului, se constată că, prin activitatea mediatică, respectiv prin modalitatea de exprimare în raport de persoana apelantului, nu s-a depăşit sfera caracterului informativ care prezintă interes pentru opinia publică şi nu s-au adus atingeri demnităţii şi imaginii acestuia, fiindu-i respectate drepturile constituţionale, astfel cum acestea sunt garantate de articolul 30, alineatul 6, din Constituţia României, precum şi de articolul 1 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Cu atât mai mult cu cât pârâta şi-a îndreptat greşeala, din proprie iniţiativă, menţionând, într-o ediţie ulterioară, că a fost o confuzie cu privire la numele şi persoana naşilor, acestea din urmă fiind persoane fără vreo legătură cu lumea interlopă.”, sunt argumentele judecătorilor de la Tribunalul Argeş, care au respins apelul declarat de Gheorghe Ciolan faţă de hotărârea Judecătoriei. „E.M.”