Între expoziţii de pictură şi sculptură, cei de la Muzeul Municipal au strecurat o seară muzicală oferită de tânăra violonistă Theodora Ciurezu, care a oferit momente de emoţie maximă publicului delectat cu un recital încântător. Artista a cucerit auditoriul nu numai prin talentul său uriaş, exersat în mulţii ani de studiu, ci prin trăirea cu tot corpul a actului muzical, „trădată” prin respiraţie şi mişcarea continuă a picioarelor. Cine a avut plăcerea să vină s-o asculte pe interpreta ajunsă într-un stadiu avansat şi al pregătirii profesionale, fiind deja doctorand al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti şi profesor de vioară la Colegiul de Artă „Carmen Sylva” din Ploieşti, a avut parte de o seară de vis. Palmaresul său artistic conţine numeroase premii şi concerte, impresionând prin cantitate, nemaivorbind de calitate, dacă ne gândim la faptul că deţinătoarea lor este o persoană atât de tânără. Cât despre gazde, excelentă ideea de a repeta experienţa transformării holului principal al instituţiei, care asigură o acustică impecabilă, în sală de audiţie!
Programul artistic a debutat şi s-a încheiat cu Bach
Directorul Alexandru Oprea mărturisea publicului că a cunoscut-o pe Theodora Ciurezu în anul 2014, la un recital de vioară şi flaut, susţinut la una dintre serile „Rembrandt”. „De atunci, a devenit un prieten foarte bun al Muzeului şi m-am simţit onorat când am primit oferta de a organiza un recital de vioară. Muzeul Municipal Câmpulung rămâne un spaţiu nu doar al expunerii, ci şi al artelor.”, a afirmat acesta în deschiderea evenimentului.
Primăriţa Elena Lasconi s-a alăturat publicului nerăbdător să asiste la un moment deosebit, oferit de un artist valoros. „Mă simt copleşită! Mi se pare grozav să fii doctorand a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti şi profesor titular de vioară la Colegiul „Carmen Sylva”! Faptul că ţi-ai început aici cariera îmi spune că acest loc are ceva special. M-aş bucura foarte mult să ştiu de acum înainte care va fi parcursul tău şi o să te urmăresc. Sunt sigură că, dacă muzica ajunge la îngeri, ajunge în această seară şi în sufletele noastre.”, au fost cuvintele de mulţumire ale Elenei Lasconi, care a venit cu daruri pentru artistă, reprezentând simbolurile evenimentului „Câmpulung, Capitala Scrisului Românesc”, pentru a-i aminti peste ani de celebrarea celor 500 de ani trecuţi de la aşternerea „Scrisorii lui Neacşu”.
Înaintea fiecărei secvenţe a programului său, Theodora Ciurezu a oferit publicului informaţii despre creaţia susţinută şi despre compozitor. Recitalul a fost dedicat violinei solo, „deşi majoritatea am fost obişnuiţi să vedem şi să ascultăm vioara alături de un partener, fie că era vorba despre pian sau orchestră. Au existat compozitori care au ales vioara drept protagonist principal al anumitor creaţii. Ea va fi tratată mult mai liber şi îi vor fi exploatate la maxim posibilităţile de exprimare (…), limbajul viorii în acest complex, de la monodie la polifonie, monodie însemnând o singură voce, iar polifonie, suprapunerea mai multor voci. Cel care a desăvârşit arta polifonică în creaţia violonistică este compozitorul german Johann Sebastian Bach. El a compus şase sonate şi partite pentru vioară solo.”, a expus pentru ascultători talentata artistă câteva repere legate de programul care a conţinut opere ale lui Johann Sebastian Bach, Ştefan Neaga, Vasile Filip şi George Enescu.
După Sonata în Sol minor, a lui Bach, interpretarea Theodorei a fost direcţionată către România începutului de secolul XX, în care tendinţa a fost de promovare a melosului popular românesc. Acest lucru se va reflecta şi în creaţiile compozitorilor români şi ale celor din Republica Moldova, de unde provine Ştefan Neaga, autorul „Capriciului Nr.1” pentru vioară solo, cunoscut şi sub denumirea de „Studiu de concert”. „Ştefan Neaga este un compozitor care are tendinţa de a scrie lucrări programatice, adică lucrări care au un titlu reprezentativ, care vor să sugereze un subiect sau o tematică legată de literatură sau din artele plastice sau din viaţa de zi cu zi, din natură.”, a adăugat artista. Deşi acest „Capriciu” nu are un asemenea titlu, reuşeşte să reconstituie în mintea ascultătorului imagini pitoreşti, folosindu-se de filonul folcloric.
Următoarea alegere a Theodorei a fost Vasile Filip, un compozitor român influenţat de opera lui George Enescu, a cărui amprentă se recunoaşte în stilul de compoziţie „prin culorile sonore pe care le foloseşte, dar şi prin anumite formule metroritmice, care sunt destul de asemănătoare cu cele ale ţambalului, de altfel, întâlnite în unele lucrări la George Enescu.”
Din creaţia acestuia, violonista a ales „Capriciul Nr.3 în stil românesc”, pentru vioară solo, unul dintre cele şase „Capricii” pe care Vasile Filip le-a dedicat viorii.
Ultima lucrare din creaţia compozitorilor români pe care a interpretat-o artista câmpulungeană a fost „Lăutarul” din Suita „Impresii din copilăriei” de George Enescu. Este o suită scrisă pentru pian şi vioară, inspirată de folclorul ţinuturilor natale ale autorului. Seara s-a încheiat aşa cum a început, cu Bach, publicului fiindu-i permis să aleagă, la momentul bis-ului, ce piesă i-a plăcut cel mai mult din programul artistic, pentru a o reasculta. Magda BĂNCESCU