S-a împrăştiat în oraş o informaţie preluată greşit din ziarul nostru de colegi care se servesc cu afirmaţiile primăriţei, în loc să i le ceară direct, căci nu refuză nimănui o declaraţie. Am citit undeva interpretarea unui articol de-al nostru, potrivit căreia se demolează fosta Piaţă Grui. Nicidecum! Noi n-am lansat o astfel de idee falsă şi nici Elena Lasconi n-are de gând să pună la pământ singura variantă de spaţiu acoperit, în care ar putea fi mutaţi vânzătorii din Piaţa Centrală. Doar aceasta va fi dărâmată şi reconstruită pe cheltuiala Companiei Naţionale de Investiţii, care, în acest moment, pregăteşte licitaţia pentru desemnarea constructorului. Cele 15 milioane de lei, finanţarea necesară punerii în practică a unui proiect vechi de peste un deceniu, au primit, în aprilie, ok-ul Ministerului Dezvoltării. Elena Lasconi aşteaptă un semn de la C.N.I. ca să sincronizeze acţiunea de degajare a terenului cu procedura de achiziţie, care va dura câteva luni. Doamne fereşte de contestaţii, căci, dacă se ajunge şi pe la C.N.S.C. şi instanţă, ce a rămas din 2021 este timp ratat!
Informaţia corectă este că doar hala Pieţei Mari se demolează. Iar Piaţa Grui se pare că este opţiunea autorităţilor pentru transferul activităţii comerciale. Sunt analizate şi alte variante, care implică cheltuieli mai mari pentru amenajare decât cele generate de starea acoperişului Pieţei Grui, prin care, pe anumite tronsoane, plouă în incintă. Şi-apoi Piaţa Grui, dacă vă mai amintiţi planurile lui Liviu Ţâroiu, era propusă a fi transformată într-un Centru de Zi pentru Persoane Vârstnice „A doua casă”, genul de proiect încurajat şi finanţat de Uniunea Europeană. La începutul lui decembrie 2018, fostul primar a obţinut de la Consiliul Local aprobarea cifrelor investiţiei estimate la peste 4,3 milioane de lei. Preponderent bani europeni, însă nici contribuţia Primăriei nu era de trecut cu vederea: peste 1,3 milioane de lei. Foarte mult! Exagerat de mult! Asistenţa financiară nerambursabilă pentru programul propus, pe care urmau să-l realizeze în comun Primăria şi Direcţia de Asistenţă Socială, era de 3 milioane de lei, bani care trebuiau atraşi în municipiu.
Sarcina Primăriei era să reabiliteze, să modernizeze, să extindă şi să doteze centrul, care avea mai multe tipuri de cabinete: social, psihologic, medical, o sală de servire a mesei, săli de socializare/camere de relaxare. Plus un spaţiu exterior, unde se consumau activităţile de recreere a pensionarilor în sezonul cald. Ce primeau aceştia la Centrul de Zi? Servicii psiho-sociale şi medicale. Adică terapie psiho-emoţională, consiliere individuală şi de familie, supravegherea stării de sănătate, asigurarea igienei personale şi a hranei. Beneficiarilor li se acordau o masă caldă în fiecare zi şi băuturi calde sau reci, plus posibilităţi de socializare şi petrecere a timpului liber. Mergând mai departe, primeau asistenţă juridică, în sensul de a fi ajutaţi la întocmirea actelor necesare şi în relaţia cu autorităţile competente.
De interes pentru seniori, poate, mai mult decât alte activităţi desfăşurate în centru, monitorizarea stării de sănătate era desfăşurată de trei ori pe săptămână, de către un asistent medical şi un medic, în spaţii special amenajate: un spaţiu pentru diagnoză şi unul pentru tratament. Pensionarii primeau aici asistenţă medicală de urgenţă, iar în cazul în care se constata că un beneficiar avea nevoie de investigaţii suplimentare, personalul medical era obligat să faciliteze legătura între acesta şi o unitate spitalicească.
La centru exista posibilitatea de a face baie, dar şi de a-şi curăţa lucrurile personale, fiind prevăzut cu toate dotările necesare: duşuri separate pe sexe, vestiare, produse de curăţenie, dezinfectare şi igienă. Pentru petrecerea timpului liber, se organizau diverse activităţi: jocuri de şah, rummy, table, cărţi de joc, rebus, integrame, discuţii pe teme extrase din presă, competiţii de cunoştinţe generale, umor, bune maniere, religie, sănătate, vizionare de filme, documentare, excursii la obiective turistice. La centru, seniorii aveau la dispoziţie o bibliotecă. Nu erau omise onomasticele, zilele de naştere şi alte evenimente importante, marcate prin organizarea unor mese festive. Pentru masa caldă, pe care beneficiarii centrului o primeau în fiecare zi, în funcţie de regimul fiecăruia, era încheiat un contract de colaborare cu un restaurant care oferă servicii de catering.
Centrul de Zi nu era programat să ocupe spaţiul întregii pieţe, care era împărţit pe mai multe destinaţii. Una era de loc de joacă acoperit, iar, cu trei luni înainte de aprobarea documentaţiei din care v-am redat toate aceste planuri, Liviu Ţâroiu voia în Piaţa Grui garsoniere sociale pentru nevoiaşi şi punct de colectare de haine şi mobilă veche, pentru distribuirea lor către săraci, fără costuri. Cum să dărâmi piaţa când fostul primar a lăsat urmaşilor atâtea investiţii în aşteptare?
Însă prioritară era activitatea socială, deoarece Ţâroiu s-a angajat prin strategia G.A.L. că realizează un Centru Social sau Centru de Zi pentru cetăţeni defavorizaţi. A şi comandat documentaţia din care v-am extras cifrele. Altă documentaţie predată Elenei Lasconi, care are pe cap şi D.A.L.I.-ul Băilor „Kretzulescu”, fără finanţare, şi studiile de amenajare a Râului Târgului, tot fără finanţare, ca să le punctăm pe cele mai costisitoare.
Acum, nu ştim cât interes prezintă pentru Elena Lasconi planurile lui Ţâroiu pentru Piaţa Grui, căci am aflat de la ea că s-au produs modificări în materie de proiecte finanţate prin G.A.L., care ni se vor prezenta după aprobarea strategiei actualizate. Atunci, vom vedea dacă Centrul de Zi mai este sau nu valabil. Tot Ţâroiu spunea, legat de Piaţa Grui, în momentul în care a fost pusă la îndoială trăinicia construcţiei, că toată infrastructura metalică va fi înlocuită. Ce se menţinea şi ce se schimba trebuia să facă obiectul unei prezentări, pe care Primăria s-a angajat că le-o va asigura consilierilor. Din decembrie 2018 şi până în octombrie 2020, când şi-au preluat funcţiile noii aleşi, proiectul a ocolit Consiliul Local.
Primăria nu demolează toate piețele din oraș. Doar pe cea centrală
