Casa de Oaspeţi a Primăriei a fost amenajată, în timpul primului mandat al lui Călin Andrei, la etajul Farmaciei Saldovin”
Pe la începutul anului, un subiect legat de Câmpulung făcea înconjurul televiziunilor naţionale, graţie dozei crescute de picanterii livrate de un imobil al Primăriei. Aşa zisa Casă de Oaspeţi, care, în evidenţele Primăriei, figurează ca birouri, ar fi trebuit să cazeze musafiri ai Câmpulungului, veniţi în diferite ocazii. La noi, singura ocazie în care primarul a avut invitaţi din afara oraşului, care au poposit mai multe zile, a fost sărbătoarea Zilelor Câmpulungului. Mai mult ca sigur, nici Călin Andrei, nici Liviu Ţâroiu n-au riscat să se facă de râs, punând lumea bună să înnopteze în camerele de o modestie frapantă, situate deasupra Farmaciei “Saldovin”. Spaţiul are un aspect sărăcăcios, din cauza mobilierului şi a lenjeriei care te face să te distanţezi, nicidecum să dormi în acele paturi modeste. După ce a descoperit birourile cu aspect de dormitor, Elena Lasconi a cercetat speţa ca să afle la ce serveau, ştiind, aşa cum ştie tot oraşul, că oaspeţii erau plasaţi la pensiunile din oraş, nicidecum în umila Casă de Oaspeţi, care ar fi servit hârjonelii unora de-ai locului. Dacă la auzul destinaţiei reale a birourilor prevăzute cu paturi, la care aveau acces o parte dintre ştabii oraşului, vă încearcă un zâmbet, sigur acesta dispare repede la vederea cifrelor. Costurile generate de consumul de apă, gaz şi curent într-un imobil în care n-a fost cazată niciodată nicio persoană, conform informaţiilor primite de la Primărie, sunt dovada uşurinţei cu care s-au fuşerit banii noştri.
Chei aveau primarul şi câţiva apropiaţi ai acestuia
„Vă prezint, în premieră, Casa de Oaspeţi a Primăriei.”, reţinea atenţia presei din România Elena Lasconi, după ce a aflat că instituţia administrează o astfel de facilitate. Trecută în evidenţe, repetăm, ca birouri. „E tare, nu? Ce nu ştiţi este că oaspeţii, de regulă, erau cazaţi la pensiunile din oraş. Puţini au fost cei care au trecut pragul Casei de Oaspeţi de pe bulevard. Gura târgului spune că cei mai „fideli” oaspeţi sunt de-ai locului. Aşa că am verificat. Rezultatul? Deţinătorii de chei sunt: fostul primar Liviu Ţâroiu, fostul şofer al primarului, Mugurel Minciună, Sergiu Cicu, fost consilier PSD, Nicolae Alexe, fost manager al Spitalului, şi mai sunt, cică, şi alţii.”, afirma primăriţa. Elena Lasconi le-a dat atunci o veste proastă tuturor celor care au utilizat Casa de Oaspeţi: a schimbat încuietoarea! „Spre dezamăgirea sus-numiţilor, am schimbat yala. Ghinion, s-a dus şi plăcerea asta nevinovată finanţată de câmpulungeni. Sunt sigură că stimabilii o să găsească în altă parte un cuibuşor unde să citească… în linişte, că nu mă pot gândi la altceva.”, a mai scris edilul şef.
Evenimentul Muscelean a solicitat informaţii despre cheltuielile cu Casa de Oaspeţi
Pentru a afla ce cheltuială a avut Casa de Oaspeţi, în intervalul 2015-2020, cât a condus Câmpulungul Liviu Ţâroiu, care susţinea cu neruşinare că a cazat aici musafiri de Zilele Municipiului, ne-am adresat Primăriei, căreia i-am solicitat următoarele informaţii.
“1.Descrieţi-ne, vă rugăm, ansamblul acestui imobil aflat în proprietatea municipiului Câmpulung: numărul de camere, numărul de paturi, alte dotări;
2.Care a fost cheltuiala Primăriei Câmpulung, pe fiecare an, în perioada 2015-2020, pentru întreţinerea Casei de Oaspeţi:
-contravaloarea consumului de energie electrică (pe fiecare an în parte);
-contravaloarea consumului de energie termică (gaz) (pe fiecare an în parte);
-contravaloarea consumului de apă şi canalizare (pe fiecare an în parte);
-contravaloarea cheltuielilor legate de dotarea cu mobilier, lenjerie, produse de curăţenie, servicii de întreţinere, reparaţii, etc. (pe fiecare an în parte);
-contravaloarea cheltuielii privind salarizarea personalului care a asigurat curăţenia, precum şi a personalului care s-a ocupat de administrarea Casei de Oaspeţi (pe fiecare an în parte);
3.Cine a fost persoana desemnată, de-a lungul anilor, ca administrator al Casei de Oaspeţi şi cine se ocupă în prezent de această sarcină?
4.Pe fiecare an din intervalul precizat, câte persoane figurează în evidenţa Primăriei Câmpulung că au fost cazate în Casa de Oaspeţi?
5.Ce măsuri aţi luat sau veţi lua cu persoana/persoanele care v-au ascuns existenţa Casei de Oaspeţi ca bun imobil deţinut şi administrat de Primăria Câmpulung?
6.Ce destinaţie intenţionaţi să daţi Casei de Oaspeţi? Rămâne la destinaţia actuală sau urmăriţi să o transformaţi, de exemplu, într-o locuinţă de serviciu? Pentru medici, de pildă, întrucât s-a motivat, ani la rând, că Primăria nu are spaţii locative pentru a le pune la dispoziţia medicilor, în caz că ar fi interesaţi să vină la Câmpulung.”
Casa de Oaspeţi n-a găzduit nici un oaspete, dar a consumat curent, gaz şi apă în prostie. S-au plătit lunar 20 mc de apă
Răspunsul Primăriei, care omite o parte însemnată a cerinţelor transmise, comunică, totuşi, informaţii care ne-au atras atenţia: costuri ridicate la plata utilităţilor, în condiţiile în care la Casa de Oaspeţi n-a fost cazat nimeni niciodată. Iată ce ne-a transmis Primăria:
„Prin Hotărârea Consiliului Local nr.17 din 08.02.2007, a fost aprobată denumirea de „Clădire Administrativă” pentru imobilul situat în strada Republicii, nr.59, precum şi faptul că administrarea acestuia se va face prin aparatul de specialitate al primarului. Imobilul figurează în Lista de inventar a Municipiului Câmpulung, la poziţia 115, iar cheltuielile efectuate de Municipiul Câmpulung în legătură cu acest imobil au fost şi sunt cheltuieli de întreţinere pentru o clădire administrativă.
În perioada 2015-2020 (şase ani), (…) consumul mediu de energie electrică a fost de 66,186 MWh, cu o valoare de 42.028,11 lei fără TVA, consumul mediu de energie termică (gaze naturale) a fost de 102,48 MWh, cu o valoare de 19.291,86 lei fără TVA, iar consumul mediu de apă potabilă şi menajeră a fost de 1.440 mc, cu o valoare de 7.200 lei fără TVA.
Chiar dacă imobilul în cauză este cunoscut drept „casă de oaspeţi”, fiind clădire administrativă, în evidenţele Primăriei nu figurează persoane cazate la adresa imobilului din strada Republicii, nr.59.
Dacă se va dori folosirea imobilului în alte scopuri (ca, de exemplu, spaţiu locativ), va trebui schimbată destinaţia clădirii şi asigurată funcţionalitatea acesteia conform noii destinaţii.”, astfel arată răspunsul Primăriei, care neglijează destule dintre cerinţele înaintate.
Chiar sumar, cum a fost întocmit, oferă amănunte de interes. Şi anume consumul ridicat de curent, gaz şi apă, tradus în facturi piperate, pentru un imobil în care n-a fost niciodată cazat nimeni. Să luăm consumul de apă, fiind cel mai uşor de înţeles. Cei 1.440 metri cubi, consumul pe şase ani, plătit din banii noştri, înseamnă 20 metri cubi în fiecare lună. Or 20 de metri cubi, poate, nu consumă într-o lună nicio familie cu patru membri, dacă oamenii economisesc această resursă. Dar să admitem că este posibil, la un apartament ocupat de părinţi şi doi copii, pornind de la faptul că o persoană singură consumă între 3-5 metri cubi lunar. Dar la Casa de Oaspeţi n-a locuit nimeni niciodată şi, totuşi, a înregistrat consumuri de parcă ar fi stat în permanenţă cineva acolo.
Celor 68.520 lei, valoarea însumată a utilităţilor, li se adaugă cheltuielile cu plata femeilor de serviciu care, de două ori pe săptămână, asigurau curăţenia, plus lenjerii, reparaţii curente, etc. De unde rezultă o cheltuială pe care o apreciem la aproximativ 100.000 lei. O risipă inutilă, amplificată de altă pagubă: Primăria i-a plătit chirie lui Sergiu Cicu pentru găzduirea personalului Casei de Cultură „Tudor Muşatescu” la Clubul ARO, deşi putea folosi spaţiul de lângă Palatul Culturii pentru a muta acolo angajaţii rămaşi fără sediu. Claudiu VIŞAN