După cinci luni în care solicitarea liderului romilor de la Cetăţeni s-a aflat în analiza Tribunalului Argeş, magistratul a hotărât: prefectul este obligat să sesizeze instanţa de contencios administrativ cu privire la stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale Cetăţeni şi Stoeneşti. Mai precis, este vorba despre clarificarea unei încurcături datând din 1968, când a fost reconfigurat teritoriul României. Atunci, satul Valea Cetăţuii, desprins din fosta comună Bădeni, a devenit, în teorie, teritoriu al comunei Cetăţeni, fără ca modificarea să fie operată la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Prin urmare, sătenii de la Valea Cetăţuii au rămas cu locuinţele pe terenul intabulat la Stoeneşti, dar, potrivit actelor de identitate, sunt locuitori ai Cetăţeniului. Inclusiv Mănăstirea Cetăţuia „Negru Vodă” are proprietatea înregistrată la Primăria Stoeneşti. Minoritarii de la Cetăţeni, aşezaţi pe malul stâng al Râului Dâmboviţa, într-un număr de 1.200 de persoane, reprezintă 36% din populaţia localităţii.
Noul prefect, obligat să clarifice ce au evitat predecesorii săi
Vara trecută, reprezentantul comunităţii etnice de la Cetăţeni, Viorel Bombonel Tinca, s-a adresat Tribunalului Argeş, chemând în judecată Instituţia Prefectului Argeş, Comunele Cetăţeni şi Stoeneşti şi Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Argeş. Scopul acţiunii deschise pe 5 iunie 2020 a constat în obţinerea unei hotărâri judecătoreşti pentru realizarea delimitării comunelor Cetăţeni şi Stoeneşti, conform Legilor 2/1968, 7/1996 şi Ordinului nr.534/2001 privind aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general. Pe 19 martie 2021, magistratul Tribunalului Argeş a dispus obligarea prefectului Emilia Mateescu să iniţieze demersul pentru clarificarea limitelor între localităţile de la margine de Muscel.
În 2006, primarii păreau că au făcut pace în privinţa graniţei
Demersurile de fixare în teren a graniţelor pe care legea din 1968 le stabileşte foarte clar au început înainte de anul 2006. Însă, în 2006, autorităţile locale au adoptat hotărâri menite să limpezească o chestiune lămurită deja de lege. Se pare că nu de ajuns pentru cei din teritoriu, care s-au trezit, după 50 de ani, că sunt în dilemă în privinţa apartenenţei teritoriale a satului de rudari. În privinţa apartenenţei administrative nu sunt dubii: locuitorii Văii Cetăţuia îşi rezolvă problemele la Primăria Cetăţeni.
În ianuarie 2006, Consiliul Local Stoeneşti a adoptat o hotărâre privind limita de hotar dintre Stoeneşti şi Cetăţeni. „Limita de hotar (…) este: Valea Grecii, Râul Dâmboviţa, Valea lui Coman, cu ocolirea caselor de rudari, traversarea acestui râu în punctul strategic, prevăzut în hartă, din spatele Schitului „Negru Vodă”, cu coborâre în Valea Chiliei, în spatele locuinţelor rudarilor, astfel încât terenul pe care se află Schitul „Cetăţuia” şi toate casele rudarilor din satul Valea Cetăţuii să rămână în continuare în administrarea comunei Cetăţeni, comună care l-a administrat din anul 1968, după organizarea teritorială a teritoriului, conform Legii 2/1968.”, reprezintă esenţa normei adoptate în urmă cu 15 ani.
În 2004, s-a angajat la Primăria Cetăţeni Bombonel Tinca, reclamantul în procesul prezent contra Prefecturii, O.C.P.I. şi autorităţilor locale. Cu o zi înainte să se voteze în Consiliul Local Stoeneşti hotărârea prezentată, Tinca, pe atunci, consilier local la Cetăţeni, alături de primarii celor două comune şi angajaţi ai celor două Primării, a luat parte la acţiunea de stabilire a hotarului. În prezenţa Comisiei Judeţene constituite din ordinul prefectului, s-au aşezat la masa dialogului primarul Ion Toader, viceprimarul Gheorghe Şerb, secretarul Sorin Ciurezu, Bombonel Tinca, din partea Cetăţeniului, iar din partea Stoeneştiului, primarul Ion Paul Marin, viceprimarul Ion Luca şi secretarul Lidia Stroe.
Iată ce chestiuni s-au punctat cu ocazia acelei discuţii: „Pe 28 iunie 2002, Primăria Cetăţeni a solicitat în scris Primăriei Stoeneşti intrarea în legalitate privind limita de hotar dintre cele două localităţi în zona Valea Cetăţuia, potrivit împărţirii administrativ-teritoriale conform Legii 2/1968. În acest sens, Consiliul Local Cetăţeni a emis Hotărârea 25/2005, cu propunerea de a fi modificat hotarul între cele două localităţi, în sensul ca hotarul existent pe Valea Chiliei să fie stabilit pe Valea lui Coman, cuprinzând întreaga comunitate romă din această zonă, până în punctul Marginea Domnească – Vârful Românescu. Primăria Stoeneşti se angajează ca, până pe data de 25 ianuarie 2006, să întrunească Consiliul Local, pentru a face o propunere scrisă la limita de hotar ce o va stabili între cele două localităţi din această zonă. Comunitatea romă, reprezentată în această întrunire, are următorul punct de vedere. Dacă cele două Primării nu vor ajunge la un punct de vedere comun şi legal, comunitatea romă nu doreşte să fie divizată, solicitând să rămână compactă în una dintre cele două localităţi.”, astfel se prezintă rezumatul discuţiilor purtate între cele două tabere, având trimişii prefectului pe post de mediatori. Autorităţile de la Stoeneşti s-au conformat şi au adoptat hotărârea de Consiliu, chiar a doua zi după asumarea angajamentului.
Terenul cumpărat pentru mutarea rudarilor din sit, transformat în cimitir
În Planul Local de Acţiune 2015-2020, întocmit la nivelul Primăriei Cetăţeni – plan vizând comunitatea de la Valea Cetăţuia -, găsim un paragraf, prin care se insistă asupra necesităţii „achiziţionării a circa 4 hectare de teren, cu finanţare guvernamentală şi de la Consiliul Judeţean Argeş sau din rezervele Primăriei Cetăţeni, pentru a fi acordate tinerilor căsătoriţi, cu titlu gratuit, ca să-şi poată construi o locuinţă, conform Legii 15/2003.” Acesta ar fi primul obiectiv al strategiei pentru romi, întocmite de administraţia publică locală, la cererea prefectului Emilian Dragnea. Iar al doilea: „Identificarea tuturor familiilor de etnie romă din cele patru cătune care ocupă suprafeţe de teren pe care şi-au edificat construcţii şi care nu deţin acte de proprietate, în vederea intrării acestora în legalitate, conform adresei prefectului nr.(…)/27.03.2009.” Adresă semnată de fostul prefect Marcel Proca, venit la acel moment în teritoriu, care prevedea că: „(…) Instituţia Prefectului, prin Biroul Judeţean pentru Romi, va proceda, cu sprijinul autorităţilor locale şi experţilor romi, la identificarea familiilor de romi care ocupă suprafeţe de teren pe care şi-au edificat construcţii şi care nu deţin acte de proprietate, în vederea intrării acestora în legalitate.”
Şi-acum urmează partea uluitoare a poveştii în care clandestinii de pe moşia mănăstirii trebuiau să fie strămutaţi într-o zonă în care să beneficieze inclusiv de acte de proprietate. Terenul cumpărat cu bani de la Consiliul Judeţean trebuia împărţit în loturi, pentru a fi repartizate fiecărei familii. Însă cei 4.000 de metri pătraţi, pe care ar fi trebuit să se construiască locuinţe, poziţionaţi în vecinătatea şcolii de jos, a primit destinaţia de cimitir! Sacrificându-se ditamai suprafaţa în favoarea unui cimitir în care, acum trei-patru ani, nu erau decât două morminte, a fost compromisă orice posibilitate de mutare a satului suprapus peste averea funciară a mănăstirii.
Prefectura Argeş: graniţele sunt cele din ’68, cu Valea Cetăţuia sat al Cetăţeniului
La scurt timp după instalarea lui Emilian Dragnea în fruntea Prefecturii, Bombonel Viorel Tinca i-a trimis o solicitare. Răspunsul primit nu lasă loc de interpretare: „Limitele teritoriale ale Unităţii Administrativ Teritoriale Cetăţeni sunt cele stabilite, potrivit prevederilor Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului.” Valea Cetăţuia, împreună cu Cetăţeni şi Lăicăi, reprezintă teritoriu şi sat component al comunei Cetăţeni. Magda BĂNCESCU