Disputele legate de bani ale primarului de la Berevoeşti cu prima lui soţie continuă la instanţele argeşene. Motivul răfuielii îl constituie afacerea turistică patronată de Graţiela, în care Bogdan Proca ar fi investit, în timpul căsătoriei lor, 1,35 milioane de lei. Tribunalul Argeş i-a recunoscut puţin peste 400.000 de lei, verdict care a stârnit nemulţumirea edilului. Acesta l-a atacat la Curtea de Apel, care i-a respins cu totul cererea de a i se restitui un aşa-zis împrumut acordat păstrăvăriei. Speţa nu este încheiată, Proca având dreptul la o acţiune de recurs, pe care a fructificat-o, în speranţa că-şi va recupera banii băgaţi de el şi de tatăl lui, fostul primar, în complexul turistic „Cascada Râuşor”.
Şi nu este singurul conflict pe tema pensiunii. V-am relatat recent despre un proces în derulare la Tribunal, iscat după ce instanţa de la Câmpulung a hotărât că Graţiela Sava va împărţi proprietatea asupra filtrului decantor al păstrăvăriei cu unchii fostului soţ. Care, după despărţirea de Graţiela, le-a vândut acestora terenul ocupat parţial de decantor.
Proca cere de la firma fostei soţii 1,35 milioane de lei
Punctul de pornire a tărăşeniei l-a constituit data de 13 ianuarie 2017, când Bogdan Florin Proca a deschis un proces firmei ce patronează păstrăvăria, care funcţionează în regim de pensiune. Primarul cerea de la SRL-ul fostei soţii 1.350.000 de lei, bani despre care a susţinut că i-a acordat, sub formă de împrumuturi, pentru a edifica şi achiziţiona bunuri. Căsătoria dintre Bogdan şi Graţiela, încheiată în 2008, se destrăma oficial în 2016, cei doi fiind în proces de divorţ în momentul declanşării litigiului.
În 2011, soţia primarului a pus bazele societăţii Păstrăvăria „Cascada Râuşor” SRL, pe care a patronat-o ca asociat unic şi administrator. În primăvara anului 2013, Proca a vândut firmei mai multe terenuri, pe care au fost ridicate majoritatea construcţiilor şi instalaţiilor necesare funcţionării păstrăvăriei, inclusiv clădirea pensiunii, toate aparţinând Graţielei Sava. După edificarea complexului, edilul a continuat să bage bani în afacerea turistică, „în vederea populării păstrăvăriei cu peşte, a asigurării hranei peştilor şi a achitării utilităţilor.”
Şi acum urmează motivul diferendului ivit între cei doi. De fapt, între primar şi firma fostei neveste, cu care acesta ar fi avut o înţelegere. La sfârşitul anului 2014, primul după încheierea lucrărilor, societatea să-i înapoieze împrumuturile. Numai că Bogdan Proca nu a avut un act scris cu care să dovedească sumele investite în business-ul soţiei. Reclamantul a acuzat că, după stricarea relaţiilor de familie, în 2016, soţia a refuzat să-i restituie banii.
Patroana pensiunii a jucat cartea lipsei de venituri a fostului soţ, funcţionar public
În apărarea firmei, reprezentanta ei a recunoscut participarea lui Bogdan Proca la formarea capitalului social la înfiinţarea SRL-ului, care i-a adus calitatea de deţinător a 50% din valoarea părţilor sociale. Cât despre potenţa financiară a lui Proca, din declaraţiile de avere şi de interese depuse de acesta, care-i atestă veniturile, nu rezulta că ar fi deţinut suma cu care a împrumutat firma. „Reclamantul nu avea venituri, având în vedere calitatea acestuia de funcţionar public.”, a fost argumentul patroanei pensiunii. Judecătorul a apelat la cunoştinţele unui expert în specialitatea contabilitate, care, până în primăvara anului 2018, s-a achitat de sarcina întocmirii unui raport.
Tribunalul a recunoscut o contribuţie a lui Proca în firmă de 400.000 lei
Prima instanţă care s-a pronunţat în diferendul iscat între foştii soţi Proca a fost Tribunalul Argeş. Pe 12 noiembrie 2018, lui Bogdan Proca i-a fost admisă parţial acţiunea, în sensul în care Păstrăvăria „Cascada Râuşor” SRL a fost obligată să-i plătească 401.857 lei. Plus 7.623,37 lei, cheltuieli de judecată.
Hotărârea Tribunalului a avut la bază o convenţie încheiată în 2016 între primar şi fosta soţie, care îi recunoştea contribuţia lui în firmă, în procent de 50%. „Prin aceeaşi convenţie, părţile s-au angajat să găsească o modalitate de restituire a împrumutului către reclamant.”, menţionează hotărârea judecătorească publicată pe portalul rolii.ro. Expertul desemnat de Tribunal a ajuns la concluzia că, până la sfârşitul anului 2016, societatea a fost împrumutată numai de către asociatul Graţiela Proca cu 803.674 lei. Din care contribuţia lui Proca era de 401.857 lei.
Împrumutul direct de la actualul primar către firmă n-a existat
Cele stabilite de Tribunal au fost atacate de ambele părţi. În esenţă, nemulţumirea Păstrăvăriei „Cascada Râuşor” consta în faptul că instanţă nu a motivat cum a fost posibil ca Bogdan Proca „să acorde un împrumut mai mare decât veniturile disponibile, respectiv cum putea transmite dreptul de folosinţă asupra unor bunuri pe care nu le-a avut niciodată.” Iar din expertiza contabilă nu reiese că Proca a acordat bani firmei, ci că soţia sa. „(…) Practic, instanţa afirmă că reclamantul a dat bani soţiei cu împrumut, că nu i-a putut solicita un înscris în acest sens, că soţia i-a introdus, cu titlu de finanţare, în societate şi, din acest motiv, societatea trebuie să restituie împrumutul direct fostului soţ al asociatului unic al pârâtei.”, consemnează hotărârea Curţii de Apel Piteşti, care a analizat hotărârea pronunţată pe fond.
Bogdan Proca, nemulţumit că Tribunalul nu i-a acceptat întreaga sumă solicitată, 1,35 milioane de lei, a ripostat, la rândul său. Unul dintre motive: un raport de expertiză în specialitatea construcţii şi evaluări imobiliare, întocmit în cadrul unui dosar tranşat de Judecătoria Câmpulung, din care reieşea că imobilele firmei aveau o valoare de 2.665.410 lei. Apoi, înscrisurile depuse la prima instanţă, potrivit cărora el a obţinut venituri şi din alte surse decât cele reprezentate de salariu.
La rejudecare, pretenţiile financiare ale lui Proca au fost respinse cu totul
Curtea de Apel Piteşti a admis apelurile ambelor părţi, anulând sentinţa Tribunalului şi rejudecând cererile firmei şi primarului. În noul proces, Proca a arătat că, „anterior anului 2012, din cauza calităţii de poliţist, iar ulterior, din cauza funcţiei de primar, nu putea face parte din societăţi comerciale. Astfel, în momentul înfiinţării societăţii, a făcut o înţelegere nescrisă, verbală, cu fosta soţie, în sensul ca, atunci când nu va mai deţine calitatea de primar şi va putea face parte din societăţi comerciale, să îi revină o parte din acţiuni, în funcţie de fiecare câţi bani şi ce investiţii a făcut.”
Şi de data aceasta a insistat că a contribuit financiar, atât el, cât şi tatăl său, cu „speranţa că o parte dintre acţiunile firmei vor reveni la cei care au dat bani în societate.” „(…) În momentul în care făcea investiţii şi contribuia cu bani, înţelegerea era să primească părţi sociale atunci când nu va mai avea calitatea de primar. Iar dacă administratorul societăţii nu dorea acest lucru, atunci să restituie banii. Reclamantul a subliniat şi că, în anul 2015, ar fi existat o ofertă de cumpărare a societăţii. A discutat cu fosta soţie ca, în situaţia în care se va vinde societatea, să îi dea banii pe care i-a băgat în firmă, precum şi diferenţa reprezentând câştigul rezultat în raport cu oferta de cumpărare. În măsura în care s-ar fi vândut societatea, înţelegerea era să i se dea nu doar banii pe care reclamantul şi tatăl acestuia i-ar fi băgat în societate, ci jumătate din preţul oferit de persoana interesată de cumpărarea societăţii.” Aşadar, pretenţiile lui Bogdan Proca constau în jumătate din păstrăvărie, din tot ceea ce era acolo şi care erau, în fapt, mai multe decât în acte.
Pentru judecătorul de la Curtea de Apel n-a reieşit, nici din răspunsurile lui Proca la interogatoriu, nici din convenţia încheiată cu soţia, vreo obligaţie în sarcina firmei care să aibă ca obiect restituirea vreunei sume. Înţelegerea prevedea să primească fie părţi sociale, fie parte din contravaloarea activului societăţii.
Prin urmare, cererea lui Proca a fost respinsă, pe 5 octombrie 2020, de Curtea de Apel, neputând să dovedească existenţa împrumutului. Magistratul de la Piteşti l-a obligat pe primar să-i achite fostei soţii cheltuieli de judecată de aproape 3.000 de lei. În decembrie 2020, primarul de la Berevoeşti a atacat verdictul nefavorabil cu recurs. Magda BĂNCESCU