Marţi, 2 martie, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, Ion Mînzînă, şi cei doi vicepreşedinţi, Marius Nicolaescu şi Adrian Bughiu, au susţinut o conferinţă de presă având ca temă proiectul naţional de buget, dar şi bugetul de dezvoltare al judeţului pe anul 2021. Suma alocată este cu 400 de milioane de lei mai mică faţă de 2020. Aceşti bani reprezintă numai 57% din totalul necesarului, în condiţiile în care pentru 2021 se preconizează cheltuieli de 745 milioane lei. Mînzînă a amintit faptul că, la nivelul judeţului, Consiliul Judeţean Argeş are în implementare, în diferite faze, proiecte cu finanţare europeană, proiecte finanţate prin PNDL II şi proiecte finanţate de la bugetul judeţean. De altfel, Consiliul Judeţean Argeş se află pe primul loc la nivelul Regiunii ADR Sud – Muntenia la atragerea de fonduri europene şi pe locul trei la nivel naţional. Toate aceste proiecte aflate în derulare trebuie continuate şi finanţate.
„Suntem puşi, pe bună dreptate, în situaţia de a fi criticaţi că infrastructura rutieră este afectată. Am întocmit referate de necesitate, am realizat proiecte cu finanţare europeană… Necesarul nostru ar fi fost de 162 milioane lei. Din păcate, sumele puse la dispoziţie de către Guvern sunt cu mai puţin de 80 milioane lei. 31 milioane lei constituie sumele de echilibrare, ceea ce reprezintă mai puţin de 50% din ce ar fi trebuit. Ne vedem văduviţi de peste 40 milioane lei la buget faţă de anul 2020. Am solicitat parlamentarilor de Argeş iniţiative privind sumele necesare. Am făcut peste 720 de amendamente pentru judeţ. Actualul buget are o componentă care aduce atingere Consiliului Judeţean şi cetăţenilor Argeşului. Avem de-a face cu acordarea preferenţială a unor sume de bani pentru alte judeţe.”, a spus Ion Mînzînă.
Preşedintele CJ a explicat în cifre ce înseamnă un buget subdimensionat pentru Argeş: „Din datele oficiale, în urma aprobării unui aşa-zis buget, folosesc sintagma acesta, pentru că acesta poate fi orice, dar numai bugetul de dezvoltare al judeţului Argeş nu poate fi considerat. În Argeş se preconizează venituri de aproximativ 429 milioane lei, sau în euro, undeva la 86 de milioane de euro. Faptul că noi preconizăm să avem nişte cheltuieli de 745 milioane lei, vă daţi seama că putem vorbi despre o finanţare de circa 57% din totalul necesarului pe cheltuielile pentru anul în curs. Argeşul are, la această oră, în derulare foarte multe proiecte. Atât proiecte europene cât şi proiecte finanţate de PNDL II şi direct de Consiliul Judeţean Argeş. Este clar că nu vom putea încheia acest an, la sumele pe care ni le pun la dispoziţie guvernanţii. Sume cuvenite judeţului Argeş! Pentru finanţarea sistemului de protecţie a copilului, necesarul solicitat a fost undeva la 89 milioane de lei. În bugetul pe care guvernanţii vor să-l treacă pe repede-înainte, la Protecţia Socială, deşi legea spune că este finanţată cu 90% de Guvern, în buget ni s-a propus doar 32 milioane de lei, doar 40% din sumele necesare. Pentru finanţarea centrelor sociale a persoanelor adulte cu handicap, necesarul solicitat era de 51 milioane lei. 90% ar fi însemnat 46 milioane de lei. Ni se propune suma de 23 de milioane, 50%. Viziunea guvernanţilor pentru judeţul Argeş este că nu avem nevoie de protecţie socială, nici a copilului, nici a persoanelor adulte cu handicap. ”, a punctat Ion Mînzînă.
În acest an, Consiliul Judeţean Argeş are ca priorităţi începerea, continuarea sau finalizarea proiectelor pe fonduri europene şi PNDL II, dar şi a proiectelor începute cu fonduri din bugetul local: DJ 503, 504 – fonduri europene; Cetatea Poienari – fonduri europene; Muzeul Judeţean Argeş şi Galeria de Artă – fonduri europene; Extinderea Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti (P+4) – fonduri de la Consiliul Judeţean Argeş, proiect strâns legat de alte trei proiecte care vizează tot Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti: Extindere şi dotare spaţii Urgenţă şi dotarea Ambulatoriului Integrat al Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti – fonduri europene şi Consolidarea şi reabilitarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti pe PNDL II; Podurile de la Mihăeşti şi Valea Danului – PNDL II; DGASPC (locuinţele familiare) – fonduri europene; DJ Costeşti – Pădureţi; DJ Bughea – a doua alunecare de teren.