Procesele în care sunt implicaţi fostul şi actualul primar de la Berevoeşti n-au legătură numai cu serviciul, căci litigiile, după cum am remarcat, au loc şi în „sânul familiei”, între membrii neamului Proca. Cea mai recentă „dispută” de familie încheiată – căci în derulare sunt şi altele pe rolul instanţelor – le are ca părţi pe părinţi şi copii. Gigi Fănel Proca şi soţia, Feldioara Proca, în tabăra reclamanţilor, iar în cea a pârâţilor, pe Florin Bogdan Proca şi fosta soţie, Graţiela Vasilica Sava. De două ori, cererea a fost introdusă la instanţa nepotrivită, pentru ca a treia oară să se constate că a fost introdusă prea târziu, în afara termenului de prescripţie de trei ani, valabil în cazul contractelor.
•Fostul primar, mai cunoscut sub apelativul „Toacă”, voia ca instanţa să impună un termen scadent pentru restituirea banilor
Procesul a fost deschis la Câmpulung, în iunie 2020, şi s-a încheiat rapid, în luna următoare, cu transferarea dosarului la Tribunalul Argeş, instanţa competentă să soluţioneze cererea fostului primar şi a partenerei sale de viaţă. Ce doreau aceştia de la fiu şi fosta noră? Să le restituie suma de 123.000 euro, prin urmare, cereau instanţei impunerea unui termen scadent. La a doua înfăţişare şi ultima a cauzei greşit înregistrate, s-au prezentat nevasta lui Proca senior, doamna Feldioara, şi avocatul lui Proca junior. Fosta soţie a actualului primar a invocat excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Câmpulung, cu care a fost de acord şi avocatul lui Florin Bogdan Proca. Apărătorul a solicitat instanţei admiterea ei, pe motiv că „acţiunea promovată de reclamanţi nu este o acţiune în realizare, întrucât nu vizează restituirea totală sau parţială a împrumutului acordat, ci stabilirea unui termen pentru restituirea lui. Prin urmare, poate fi şi este echivalentă unei acţiuni în constatare, întrucât reclamanţii doresc un drept al lor, constând în fixarea unui termen, până la care se poate pretinde restituirea împrumutului.”, potrivit site-ului rolii.ro.
Valoarea contractului, care stă la baza unei acţiuni în constatare, determină competenţa materială a instanţei. În cazul familiei Proca, întrucât pretenţiile părinţilor de la copii depăşeau valoarea de 200.000 de lei, Secţia Civilă a Tribunalului Argeş era instanţa competenţă să analizeze cererea.
•Proca junior şi fosta nevastă au donat fiicei apartamentul cumpărat cu banii împrumutaţi de la părinţi
Înainte de a se adresa Judecătoriei Câmpulung, Feldioara şi Gigi Fănel Proca au înregistrat cererea de chemare în judecată la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, solicitând acelaşi lucru: prin hotărârea judecătorească să se fixeze termenul până la care pârâţii să le achite cei 123.000 de euro. Suma reprezintă „preţul plătit de reclamanţi, cu titlu de împrumut, în calitate de procuratori de fonduri, pentru cumpărarea unui apartament de către pârâţi”. Fostul primar de la Berevoeşti avea pretenţia ca fiul şi prima nevastă a acestuia să-i plătească şi cheltuielile de judecată.
În luna august a anului 2008, Florin şi Graţiela, soţia de la acea vreme, au achiziţionat un apartament, preţul fiind plătit de părinţii primarului în funcţie. Deveniţi reclamanţi în procesul pe care vi-l prezentăm, aceştia au susţinut că Florin şi Graţiela au încheiat cu ei o convenţie autentificată la aceeaşi dată la care a fost autentificat şi contractul de vânzare-cumpărare, 28 august 2008. Convenţie în care, „ca urmare a unei conivenţe frauduloase (n.r. complicitate) între pârâţi şi notar, nu s-a inserat un termen limită pentru restituirea sumei de 123.000 euro.”
Alt gest al fiului şi fostei nurori care i-a făcut să apeleze la justiţie îl aflăm tot din hotărârea Judecătoriei Câmpulung, dată vara trecută: „La data de 15 noiembrie 2016, înainte de restituirea sumei împrumutate, pârâţii au donat apartamentul fiicei acestora, fără acordul reclamanţilor şi fără să îi anunţe. În actul de donaţie încheiat s-a menţionat faptul că nuda proprietate a apartamentului donat este grevată de privilegiul constituit în favoarea acestora, ca procuratori de fonduri, şi că pârâţii îşi rezervă drept de uzufruct viager asupra acestui imobil.”
Potrivit celor care au intentat procesul, termenul de prescripţie de trei ani, pentru acţiunea în instanţă, a început să curgă de la data încheierii actului de donaţie. „Toacă” i-a mai acuzat pe fiu şi pe fosta noră că, deşi au închiriat apartamentul imediat după achiziţie, „nu au catadicsit – timp de 11 ani – nici măcar să le restituie împrumutul în rate din chiriile lunare încasate, care, în total, depăşesc valoarea de 1/3 din suma împrumutată.”
•Fosta noră şi-a învins socrii
Pe 27 februarie 2020, Judecătoria Sectorului 1, unde v-am relatat că a fost înregistrată acţiunea, a admis că nu este competentă teritorial să tranşeze litigiul. Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel. Graţiela Sava a invocat şi alte excepţii precum cea a netimbrării acţiunii. În opinia acesteia, taxa de timbru care trebuia achitată, raportat la valoarea solicitată, se ridica la 9.484 lei. La fel, fosta noră a reclamanţilor a considerat că aceştia au depăşit termenul legal de trei ani în care trebuia introdusă cererea la instanţă.
Cauza a ajuns, pe 2 iunie 2020, la Judecătoria Câmpulung, dar, după o lună, Graţiela Sava a solicitat declinarea competenţei către Tribunalul Argeş, dată fiind valoarea sumei care constituia miza diferendului, 123.000 euro, respectiv 594.090 lei.
Pe 23 iulie 2020, magistratul câmpulungean a stabilit că Tribunalul este instanţa aptă să analizeze cererea soţilor Proca. Prin urmare, în august, anul trecut, cazul s-a mutat la instanţa superioară. Judecătorul de la Piteşti s-a pronunţat la al treilea termen, consumat pe 12 ianuarie 2021, data la care nora şi-a învins foştii socri. Ce a susţinut Graţiela Sava încă de anul trecut, de la faza bucureşteană a litigiului, şi anume că procesul a fost intentat în afara termenului de trei ani, a constituit motiv de respingere a pretenţiilor lui Gigi Fănel Proca şi ale Feldioarei Proca. Tribunalul Argeş a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, respingând cererea fostului primar şi a consoartei sale ca fiind prescrisă.
Apartamentul din Bucureşti, cu o suprafaţă de 56 de metri pătraţi, figurează şi în declaraţia de avere, pe care Florin Bogdan Proca a trebuit s-o prezinte înainte de alegerile locale de anul trecut. Locuinţa a fost achiziţionată în anul 2008 şi este deţinută de primar împreună cu fosta parteneră, Graţiela Sava. Proca jr. mai are o casă la Berevoeşti, de 538 de metri pătraţi, dobândită în 2017, prin act de donaţie. A treia proprietate imobiliară a edilului este un apartament de 64 de metri pătraţi, cumpărat în 2019, în Câmpulung, pe care Proca îl stăpâneşte împreună cu Andreea Şerban.
Magda BĂNCESCU