Dotarea dorită de TBC, aparatul Roentgen, este mai scumpă cu un milion de lei decât valoarea proiectului UE
Din alocuţiunea directoarei economice Violeta Iarca, cea care a vorbit cel mai mult la extraordinara de 10 minute, mai mult chiar decât preşedintele Gheorghe Sârbu, ne-a reţinut atenţia unul dintre argumentele servite de aceasta, care au stat la baza rectificării bugetelor spitalelor. Şi anume că unele dotări cu aparatură, pe care se angajase să le finanţeze Ministerul Sănătăţii, se vor regăsi în proiectul european care decontează cheltuielile cu COVID spitalelor. Şefa Economicului a evitat să nominalizeze aceste aparaturi, deşi era interesant de ştiut dacă UE finanţează, de exemplu, la TBC, aparatul Roentgen, căci aceasta este cea mai consistentă achiziţie pe care ar fi trebuit s-o subvenţioneze bugetul de stat. Or dacă ne uităm cu atenţie la cifrele aflate la dispoziţie chiar în documentaţia de şedinţă, aparatul Roentgen depăşeşte cu aproape un milion de lei întreaga valoarea eligibilă a proiectului european accesat de Spitalul de Pneumoftiziologie Câmpulung. Aşadar, exclus ca retragerea lui de pe lista de investiţii a Spitalului PNF să aibă legătură cu programul european, care ajută financiar unităţile sanitare afectate de pandemie.
Directoarea economică susţine că aparatura pe care n-o mai plăteşte ministerul va fi achitată de UE. Parţial adevărat
Amintim că 2.909.360,29 lei este valoarea totală a proiectului cu fonduri UE, prin care spitalul speră să recupereze 2.677.504,16 lei, suma care va fi acoperită de Uniunea Europeană. Iar aparatul Roentgen, de la care Ministerul Sănătăţii şi-a retras finanţarea, este estimat la 3,5 milioane lei. Ce decontează UE dintre aparatura rămasă fără bani de la bugetul statului sunt „mărunţişuri”, de 10.000 lei, a căror plată nu era o problemă pentru bugetul local.
Însă altceva se înţelege din prezentarea evazivă a şefei Direcţiei Economice, care spune aşa: „Spitalul PNF şi-a introdus (n.r. în buget) proiectul pentru care a semnat contractul de finanţare, pe Programul Operaţional Infrastructură Mare. Concomitent cu înregistrarea în buget a acestui contract, în lista de investiţii intervin modificări, în sensul că anumite obiective de investiţii, care erau prinse a fi finanţate atât de la bugetul de stat, cât şi prin cofinanţare de la bugetul local, s-au introdus în partea de proiect, s-au făcut nişte modificări şi atunci trebuie actualizată şi lista de investiţii.” Parţial adevărat, ocolindu-se în justificarea acesteia ce era mai important. Se mai cumpără sau nu se mai cumpără aparatul Roentgen? Mai mult ca sigur, nu. Dar dacă nimeni n-a avut curiozitatea să întrebe… răspunsul a rămas în aer, pentru că pe consilieri îi interesa şampania lui Ţâroiu, nu rateurile în materie de achiziţii ale spitalelor.
RMN-ul şi angiograful ar fi un sfert din valoarea proiectului european
În cazul Spitalului Municipal, bugetul central nu mai alocă 4.677.500 lei, de care era nevoie pentru cumpărarea unui angiograf şi a unui RMN. Angiograful era trecut în bugetul Spitalului cu o prevedere de 1.298.000 lei (1.167.500 lei – buget de stat, 130.500 lei – buget local), iar RMN-ul, cu 3.900.000 lei. Practic, cele două aparate, care apăreau în rectificarea de buget de marţi, 6 octombrie, reprezintă, din punct de vedere al costurilor, un sfert din valoarea proiectului european, care se ridică la 16.473.155,56 lei sau 3.401.085,075 euro. Iar cei 16,5 milioane de lei nu acoperă doar cheltuielile cu dotările Spitalului, ci se duc şi pe salariile echipei implicate în proiect, pe serviciile de publicitate şi pe cele de audit financiar extern. Pe lista de echipamente propuse prin proiect, aprobate de Consiliul Local pe 1 septembrie, nu figurează angiograful şi RMN-ul pentru care s-a pierdut finanţarea de la bugetul de stat.
Aşadar, argumentele servite de directoarea Violeta Iarca, potrivit cărora Ministerul Sănătăţii şi-a retras contribuţia, întrucât aparatele se găsesc în proiectul european, nu sunt valabile. Iată ce a susţinut aceasta în plen: „Spitalul Municipal Câmpulung are o modificare şi o actualizare a listei de investiţii tot pe motivul că şi la Spitalul Municipal există încheiat contract de finanţare tot pe Programul Operaţional Infrastructură Mare, pentru combaterea răspândirii COVID-19. Atunci are nişte modificări în lista de investiţii, în sensul că se retrag din finanţarea de la bugetul statului anumite aparate medicale, echipamente medicale.”
Aici este mai evident decât în cazul TBC-ului la ce dotări se referea Iarca, întrucât, la rectificarea de buget, singurele dispozitive care rămân fără banii de la Ministerul Sănătăţii sunt angiograful şi RMN-ul.
În schimb, am remarcat pe lista de echipamente a proiectului european câteva propuneri care, într-adevăr, fac parte din bugetul local al Câmpulungului şi din bugetul spitalului, care au şanse să fie decontate de UE: concentrator oxigen, hotă biologică de înaltă securitate, ultracongelator (-80 grade C), congelator (-30 grade C).
Probabil că vom fi lămuriţi la următoarea – şi ultima întrunire a aleşilor -, care are ca obiectiv introducerea în bugetul Spitalului Municipal a valorii contractului de finanţare cu UE, pentru returnarea cheltuielilor cu COVID-19. Magda BĂNCESCU