n luna mai, Fundaţia Conservation Carpathia a pus în libertate primii opt zimbri din programul de reintroducere a zimbrilor în Munţii Făgăraş, în zona lacului Pecineagu.
În cadrul proiectului LIFE Carpathia, finanţat de Comisia Europeană prin programul LIFE şi de Endangered Landscapes Programme, în toamna anului trecut au poposit în Munţii Făgăraş primii zimbri după mai bine de 200 de ani de la dispariţia lor din pădurile României. Zimbri au venit dintr-o rezervaţia din Germania şi din Munţii Carpaţi, din Polonia. În primele luni, aceştia au fost găzduiţi într-o zonă de carantină, fiind supravegheaţi în permanenţă; au fost realizate analizele şi tratamentele relevante acolo unde a fost cazul, conform cerinţelor legislaţiei în vigoare. Ulterior, în iarna trecută zimbri au fost eliberaţi într-o zonă mai mare de aclimatizare, astfel având ocazia să se adapteze mai uşor mediului înconjurător (temperatură, relief, vegetaţie, prădători, etc.).
Odată cu eliberarea zimbrilor din această lună, este completată o verigă lipsă în lanţul trofic al zonei. Fundaţia Conservation Carpathia va realiza acţiuni de monitorizare a zimbrilor pentru a putea verifica gradul de adaptabilitate, dar şi pentru a preveni eventuale întâlniri neaşteptate cu oamenii din comunităţile învecinate, ca urmare a procesului de reintroducere.
Conform unui studiu sociologic realizat în cursul anului 2019 de către nişte cercetători canadieni la nivel local în zonele vizate, majoritatea respondenţilor şi-au manifestat opinia pozitivă legat de reintroducerea zimbrului în zona Munţilor Făgăraş. Aceştia au subliniat în mod repetat importanţa speciei pentru natură şi pentru dezvoltarea turismului în zonă, însă şi importanţa generaţiilor viitoare de a fi contemporane cu o specie atât de importantă a pădurilor României.
Încă două zone de reintroducere a zimbrilor în Munţii Făgăraş
Succesul unui proces de reintroducere a unei specii vulnerabile cum este zimbrul, este dat de momentul în care zimbri pot supravieţui şi se pot înmulţi în condiţii naturale; conform studiului de fezabilitate realizat, este nevoie de 100 de exemplare. Astfel, pentru a asigura toate condiţiile necesare, procesul de reintroducere se realizează în trei zone (minim 30 de indivizi în fiecare zonă) între care zimbrii se pot deplasa şi migra, facilitând în timp întâlnirea indivizilor din cele trei grupuri. În fiecare zonă se introduce un grup iniţial de minim 10 exemplare şi ulterior, anual să se suplimenteze cu mici grupuri de cinci exemplare, până când se va ajunge ca în fiecare locaţie să existe grupuri de minim 30 exemplare. În ultimele luni au început demersurile pentru a pregăti aducerea primilor zimbri şi în a doua zonă, la Lereşti. Urmează ca în perioada următoare să fie stabilită şi o a treia zonă din Munţii Făgăraş, conform strategiei de reintroducere. În toamna acestui an, fundaţia plănuieşte să aducă zimbri şi în aceste două noi zone. Acest proces complex nu ar fi posibil fără sprijinul şi susţinerea autorităţilor locale din Rucăr şi Lereşti, autorităţilor regionale, Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeş şi Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Argeş şi, nu în ultimul rând, gestionarilor fondurilor cinegetice învecinate.
Zimbrul, simbol şi valoare naţională
Zimbrul a fost şi rămâne un simbol al României. Puternic şi maiestuos, acest animal prezent în istoria şi folclorul naţional a fost preţuit de români de-a lungul a sute de ani. Motivele sunt în parte pragmatice: zimbrul are un mare potenţial economic, prin rolul pe care îl joacă în dezvoltarea turismului local bazat pe observarea naturii. Reintroducerea zimbrului nu este doar o chestiune de reparare a greşelilor trecutului, de conservare modernă a biodiversităţii, ci şi un exemplu excelent cum conservarea naturii poate ajuta comunităţile locale să prospere şi să se dezvolte. Astfel, pentru a sprijini dezvoltarea turismului în zonă, Fundaţia Conservation Carpathia va dezvolta în următorii ani o serie de centre de vizitare destinate turiştilor care vor să cunoască povestea zimbrilor, cu precădere a celor din Munţii Făgăraş. De asemenea, din punct de vedere natural, pe măsură ce numărul de zimbri va deveni stabil, biodiversitatea va beneficia direct: poienile vor fi menţinute prin păşunatul zimbrilor şi pădurile vor dobândi o mai bună structură naturală, totodată spre beneficiul cerbilor şi a căprioarelor, iar fauna sălbatică se va reîntregi.